Antonio MomocPartidele se definesc prin încercarea de ajunge la putere sau de a se menține la putere. În această logică, este firesc demersul USL de a controla instituțiile și de a prelua conducerea celor două Camere ale Parlamentului. La rândul său, PDL-iștii l-au schimbat de la conducerea Senatului pe Mircea Geoană atunci când au realizat că ei sunt mai mulți. Nu putem să-i plângem de milă Robertei Anastase dacă ne amintim cum a numărat voturile fosta Miss România atunci când, sub mandatul premierului Boc, trecea tot felul de legi prin Camera deputaților cu prezențe inventate.
Paradoxal, deși pare anemic în Parlament, PDL este resuscitat chiar prin seria de electroșocuri pe care i le aplică Ponta și Antonescu zilele acestea. Mulți dintre cei care abandonaseră PDL-ul bolnav al lui Boc și Udrea, percep astăzi partidul lui Blaga și Cristian Preda drept formațiunea care a permis justiției să funcționeze liber într-un context economic internațional în care guvernanții au fost obligați să ia împotriva crizei măsuri economice nepopulare.
USL face astăzi ceea ce a făcut PDL în ultimii ani: se comportă ca o haită flămândă gata să prade tot ce-i iese în cale. USL preia controlul total asupra instituțiilor politice (mai întâi Parlamentul, apoi – conform planului – Președinția) doar pentru că poate! Procedurile trec pe planul doi atunci când ai majoritatea în Parlament (prin schimbarea taberei de către trădătorii din PDL sau UNPR) sau atunci când te bucuri de popularitate în sondaje. Exact la fel au acționat PDL și Traian Băsescu când erau puternici.
Revocarea Avocatului poporului, mutarea Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC) în subordinea Prim-Ministrului, numirea lui Ioan Grăjdan în funcția de conducere a ISC și tentativă a acestuia de a-l salva pe Adrian Năstase de acuzațiile de corupție care îi erau aduse în dosarul “Trofeul Calității”; desființarea Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, în timp ce aceasta analiza suspiciunea de plagiat asupra tezei de doctorat a lui Ponta sunt doar câteva din abuzurile la care au recurs cu seninătate liderii USL.
Deși pare câștigătoare pe termen scurt, formula încălcării procedurilor este grav dăunătoare atât pentru partidul care o practică, cât mai ales pentru democrație. Partidul care nu respectă procedurile câștigă pe termen scurt în ochii opiniei pblice (mai puțin informate): Ponta și Antonescu par acum oameni politici puternici, iar electoratului îi plac liderii puternici (așa cum l-au plăcut și pe Băsescu când era Zeus). Numai că nu toți cetățenii se împacă cu politica de tipul “Ba, pe-a mă-sii!” Exact de acest tip de politică ne promitea V. Ponta că s-ar fi debarasat PSD.
Nu îi plâng pe Băsescu sau pe Anastase: Președintele l-a jignit pe Regele Mihai acuzându-l de tădare națională, Președintele a susținut exploatarea aurului cu cianuri și compania RMGC pentru care a făcut lobby, Președintele a jignit poporul când a tunat împotriva sa anunțând tăieri de pensii și salarii. Probabil că T. Băsescu va fi suspendat și va trebui să se întoacă iarăși la poporul pe care l-a umilit și pe care l-a manipulat de atâtea ori. Mi-e milă însă de regimul politic din România. Mă îgrijorează absența unei alternative politice democratice, credibile și raționale.
Odată ajunși cu pâinea și cuțitul în mână, Ponta și Antonescu au violat democrația. Cu aceeași plăcere cu care au făcut-o Băsescu, Anastase, Udrea sau Boc. USL s-a dedat la un viol în grup în ultimele zile. Foamea după scaune, după bani și după putere este ca Sida: contagioasă și letală. A face politică fără să respecți procedurile, este ca și când ai face sex fără să te protejezi. Curvele din politica din România au violat încă o dată democrația și statul de drept. Singura noastră scăpare este tratamentul, în curs de descoperire, împotriva Sida.