Profesori, cărţi, apariţii noi, recenzii, oameni de ştiinţă
Pe linia deschisă de studiile de istorie orală coordonate de Zoltán Rostás (care semnează prefața), interviurile cu protestatari din volumul “România protestelor. 2017. Piața Victoriei vs. Cotroceni” surprind poveștile de viață ale unor oameni obișnuiți care au în comun participarea premeditată sau spontană, fie la mișcarea anticorupție #rezist din Piața Victoriei din București, fie la protestele de la Palatul Cotroceni îndreptate împotriva Președintelui, din 2017.
Barack Obama sau Vaclav Havel sunt printre cei mai reprezentativi șefi de stat care s-au remarcat și în domeniul literar. Doina Joicaliuc de la Radio România Cultural m-a întrebat în emsiunea Revista Literară Radio (difuzată pe 3 februarie 2019 de la ora 12, aici link spre emisiunea înregistrată) în ce măsură este scrisul în cazul acestor politicieni tot un act politic, cum se explică succesul acestor volume, dacă nu cumva sunt mai degrabă cărțile pe care le semnează parte dintr-o strategie de Relații publice?
Provocarea Doinei Joicaliuc m-a făcut să realizez că acești influenceri, deși publică și promovează cartea ca pe un instrument electoral într-un abil joc de imagine, în cazul particular al celor doi oameni politici invocați la început vorbim totuși mai degrabă despre expunerea valorilor lor politice și morale, de viziunea lor despre lume, despre schimbările pe care le-au promovat sau le-au gandit. Și toate astea pentru că discursurile lor, cărților lor și acțiunile lor politice au coincis. De aceea îi suspectăm mai puțin de demagogie, și îi apreciem mai mult pentru naivitatea, entuziasmul și convingerile lor. Continue reading
The Economy Film Festival is taking place at the University of Bucharest, Law School, Room Amfiteatru II, between 27th of March- 29th of March. I was invited there by the vice-rector, prof. Magdalena Platis, PhD, (Faculty of Business and Administration) to present the movie entitled “Money – A Confused User’s Guide”, and I suddenly realized that I am indeed a confused user when it comes to money.
It is very likely that I am a part of the 80% of the Romanians who do not speak or understand the language of bankers, who do not have a financial education and part of those 85% of the Romanians who do not have a saving plan or do not save money for retirement. Maybe because I do not trust the bank system. As you can see in the chart below (figures are from 2016-17), according to Standard & Poor’s Ratings, Romania occupies the place number 124 out of 143 countries when it comes to its citizens’ financial education. Most of us know almost everything about the money from our family (90%), and only 9% learn something about the financial system from school. Continue reading
Calitatea discursului public lasă mult de dorit. E suficient să ne uităm la discursurile parlamentare sau electorale, fie sforăitoare, fie pline de ironie frustă, de bășcălie de bodegă. Ne datorăm nouă, ca indivizi, să vorbim frumos unii cu alții, din respect pentru noi, din politețe pentru ceilalți, atât pentru a ne face mai bine înțeleși, pentru a transmite corect mesajul, cât și pentru câștiga simpatia celorlalți și a produce efectul sau impactul dorit.
De la hotii de buzunare sau gainarii care fura de foame, pana la marii corupți din politica romaneasca, romanii par ca inchid ochii in fata hotiei. “Noi nu furam, noi supravietuim”, este una din replicile preferate, mai in gluma mai in serios, ale celor care tolereaza furtul. De la pirateria de pe internet, la frauda la vot, romanii au mare grad de toleranta la furt, iar hotia este tolerabila in mare masura. “Hotul neprins e negustor cinstit”, intr-o societate care nu vede furtul ca pe o mare crima. Am vorbit la Digi24, la emisiunea “Din interior”, despre cum romnanii fura de foame, fura pentru supravietuire sau fura din avaritie si pentru putere.
Brichetele, sacosele, pungile cu malai, pixurile sau sepcile, pe scurt pomenile electorale sunt de anul acesta istorie. In marile orase campania pentru alegerile locale s-a mutat pe internet, in timp ce, la sate sau in localitatile mai mici, candidatii bat din poarta-n poarta, fara sa afiseze insemnele partidului din care fac parte. Sunt interzise la aceste locale si spectacolele, serbarile sau focurile de artificii.
Asta explica de ce nu vedem orasul impanzit cu bannere electorale, mesh-uri, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, publicitate luminoasa sau publicitate electorala pe autovehicule. Despre campania care s-a terminat inainte de a incepe si despre teama candidatilor de DNA am vorbit la Stirile ProTv de la ora 19.