Antonio MomocScriitoarea Liliana Corobca lansează volumul Controlul cărții, Introducere în cenzura literaturii în regimul comunist din România, la Editura ARC din Rep. Moldova, ediția a II-a, 2025. Prima ediție a apărut în 2014, la editura Carte Românească din București.
Este o carte despre istoria cenzurii din statele fost comuniste din blocul ex-sovietic Titlul Controlul cărții trimite la faptul că în comunism, oficial, nu exista cenzură. Din acest motiv în epocă a dispărut treptat cuvântul “cenzură” din uz și a fost înlocuit cu “control.”
Astăzi, în era platformelor digitale, discuția publică despre limitele libertății de exprimare este de actualitate Mulți utilizatori de internet resping în numele libertății totale de exprimare orice fel de cenzură inclusiv când instigă la violență, ură sau la încălcarea legii. Pe rețele sociale, cenzura și autocenzura iau forma eliminării postărilor, a ștergerii comentariilor, până la măsura suspendării sau restricționării contului, uneori abuzivă, de către platformele digitale, pentru încălcarea “standardelor comnității”. Utilizatorii de net nu sunt de acord cu nicio restricție de exprimare, nici dacă insultă sau calomniază.
În România comunistă cea mai importantă instituție a cenzurii se intitula Structura Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor și avea ca model Glavlit – instituţia cenzurii din URSS. Instituția cenzurii din România postbelică includea Direcția „Literatură”, fostă „Controlul cărții”, însă doar 5% din angajați se ocupau de cenzura romanelor și a poeziilor; restul cenzorilor lucrau la departamentele Import-Export, Ştiinţă şi Tehnică, Ideologie, Documentare, Instructaj-Control, Tipărirea Presei Centrale, Radio-Televiziune, Artă, Tipărituri Mici, Biblioteci-Anticariat-Muzee etc. Cenzura militară, Comisia Aliată de Control, Ministerul Propagandei, Consiliul Culturii și Educaţiei Socialiste, editurile, Uniunea Scriitorilor, Secţia de Propagandă și Agitaţie a Partidului Comunist, Securitatea au fost la rândul lor structuri implicate în exercitarea cenzurii, fiecare din ele cu o intensitate diferită.
Vă invit la Târgul de carte Bookfest, vineri, 30 mai, de la ora 16:45, să vorbim pe Scena Arena despre Controlul cărții în comunism alături de autoarea volumului, Liliana Corobca, precum și de Iulian Ciocan și Dana Pârvan. Așa cum remarca autoarea, în epoca în care oricine poate fi autor sau editor, asistăm la un paradox postcomunist: dacă în comunism, volumele cenzurate apăreau în zeci de mii, chiar în sute de mii de exemplare, astăzi, în libertate, un tiraj de câteva sute este considerat decent, iar o mie de cărți vândute dintr-un titlu e un mare succes editorial.