Antonio Momoc„Dilema” va impartasi cititorului prin octombrie o framantare de PR cultural: “cum ajunge cultura la public”?
Eu ma intreb astazi la inceput de septembrie, un pic derutat, cum ajunge Festivalul George Enescu la public? Si imi raspund brutal : nu ajunge. Si nu isi propune sa ajunga.
Bilete la Festival mai poti gasi intr-un singur loc, la la Agentia de langa Sala Palatului. Si asta nu pentru ca s-ar fi vandut, ci pentru ca e singura casa pe care au deschis-o mai marii Festivalului. De fapt, ar mai fi un loc, un magazin, o magazie, o agentie sau o loterie, intitutala Artexim, undeva pe Calea Victoriei, dar nu e cunoscuta decat adresa, nicidecum obiectul muncii ei.
Am fost weekend-ul trecut la Ateneu si Sala Palatului, in speranta don-quijotesca, poate poate gasesc vreun program al festivalului. Niste batranei cocosati care se ocupa cu paza si cu parcarile in zona mi-au spus ca le-au epuizat. Festivalul era in prima lui seara iar pensionarii de la intrare de la Ateneu pretindeau ca au epuizat pliantele! Ori minteau (n-au avut deloc), ori au avut vreo doua pe care le-au dat celor veniti la prima seara a festivalului.
La seara de deschidere a festivalului George Enescu a fost si primul meloman al tarii: Presedintele cu prima lui doamna. Baselu’ a remarcat sala goala. La iesire a servit presei „culturale” si explicatia prefabricata: ministerul culturii (scris intentionat fara majuscule) a dat de pomana sute de invitatii la secretare si la functionari publici si nu a pus suficiente bilete la vanzare. Secretarele, evident blonde, nu au nicio treaba cu Festivalul, si-au batut joc de bilete, le-au folosit pe post de hartie de impachetat, le-au confundat cu biletzelele roz, iar sala a fost goala.
Nu e primul an cand nu gasesc nici informatii, nici pliante, nici belete, nici abonamete la Festivalul George Enescu. Nici nu tin atat de tare si nici nu ma intristeaza. Iorgulescu, ministrul liberal, se infoia elitist intr-un ziar ca e un “festival pentru cunoscatori”… si inca nu am priceput la ce fel de cunoscatori se referea. La cei care au pile la Ministerul Culturii (am scris intentionat in semn de respect cu majuscule)? La cei care sunt rude cu partenerii media? La marea familie a radioului si a televiziunii publice? Pariu ca si astia au invitatii si ca nici ei nu se duc la concerte!
M-am nimerit duminica prin Piata festivalului. Sa nu va mire daca nu stiati ca seara de seara sunt concerte in aer liber in Piata Revoltiei, gratuite si de calitate. E postat ceva neclar si timid si pe site.
Muzica grea a coborit in ciuda pilosilor in piata, printre noi, cei fara bilet, 
nimeriti acolo din pura si frumoasa intamplare. Orchesta, dirijorii, tenorii si sporanele nu pot fi suspectati de amatorism, dar la cortul din Piata Revolutiei sonorizarea e proasta, in intersectie se aud permanent claxoanele soferilor grabiti spre ciolanul de la cina, oameni de afaceri nemacati de dimineata si cu atat mai nervosi, scartie frana trasa prea tarziu in zebra dinspre BCU si ambreiajul masinilor arogante de teren.
Si totusi, in fieare seara de septembrie, daca prinzi un loc in piata printre babele curioase si mai ales iubesti opera sau pe Enescu, treci totul cu vederea si ramai cu bucuria soptita din auz.
Bilete la festival nici nu ai sa vezi, nici nu ai sa auzi. Nici nu ai de unde si nu ai de ce. Esti cunoscator?