15 noiembrie 2012

“De ce nu convinge publicitatea politica tinerii din Romania?”

Invitat: Bogdan Naumovici, Creative Director la 23 Communication Ideas

“Publicitatea electorala din Romania, spre deosebire de cea din SUA, descurajeaza mai mult decat sa incurajeze participarea politica”. Asa crede creativul Bogdan Naumovici si a repetat-o studentilor la jurnalism si comunicare. Am vizionat si am comentat clipuri electorale din alegerile prezidentiale din 2004, locale si parlamentare din 2008, prezidentiale din 2009, locale si parlamentare din 2012.

   

   

(Foto de Dana Alecu)

Analizand erorile de comunicare, afisele si clipurile mai nimerite sau mai hilare ale candidatilor, am cazut de acord ca este nevoie de o profesionalizare a comunicarii politice si mai ales a responsabililor cu PR-ul si publicitatea – angajati sezonier de partidele politice. Este evident ca partidele lucreaza si in 2012 cu amatori, cu amici, cu secretare, cu rudele sau cunoscutii, in special in preajma alegerilor atunci cand candidatii angajeaza “echipa de comunicare” pe aceleasi nepotisme dupa care fac selectia cand sunt la guvernare.

Explicatția pentru textele proaste si pentru clipurile electorale penibile ale candidatilor este dispretul pe care il manifesta politicienii romani fata de electorat si parerea proasta pe care o au politicienii despre publicul lor. Consecinta amatorismului celor care se ocupa de PR politic si de publicitate electorala este numarul din ce in ce mai mic al romanilor la vot, dezinteresul pentru campanie si castigarea alegerilor inainte de inceputul campaniei de catre actorii politici care au tot interesul ca tinerii sau nehotaratii sa nu se prezinte la urne.

Concluzia intalnirii: partidele nu investesc in publicitate si nu angajeaza specialisti in comunicare pentru ca ne cred prosti si pentru ca au interesul ca la urne sa se prezinte doar membrii de partid.

21 noiembrie 2012

“Jurnalismul intre tabloidizare si obedienta politica”

Invitata: Cristina Liberis, Kanal D

„Jurnalismul, o profesie pe cale de disparitie”. Aceasta ar fi situatia actuala a jurnalismului romanesc si concluzia intalnirii cu Cristina Liberis – Kanal D. Jurnalista crede ca doar tinerii pot salva jurnalismul si asta cu conditia ca pasiunea pentru munca de teren si pentru informarea corecta sa vina inaintea convingerii ca presa este doar un bussiness sau un mijloc de a-ti plati ratele la banca. Daca suntem slugile ratingului si sclavii audientei, jurnalismul, asa cum il cunoastem, nu are nicio sansa.

Cristina Liberis a vorbit despre momentul 1993 cand presa a alunecat spre tabloidizare in ziua in care stirile din presa scrisa au inceput sa fie inventate. Evenimentul Zilei a lui Ion Cristoiu si articolul de prima pagina despre “Gaina care a nascut pui vii” a fost momentul de cotitura. Presa tiparita a crescut in tiraj si o data cu ea si minciunile si dezinformarea.

După 2003 televiziunile au urmat acelasi trend ascendent insistand de dragul ratingului pe manelizare, becalizare, telenovelizare, prost gust si pe prezentarea stirilor doar dintr-un anumit punct de vedere. Independenta fata de politicieni a presei si a jurnaliștilor de astazi este aproape o utopie, in opinia Cristinei Liberis. Jurnalistii de televiziune vor sa satisfaca nu doar nevoia de rating a patronatului, ci si interesele politice ale patronilor. Jurnalismul a intrat intr-o derivă despre care au atras public atentia Andrei Plesu, Cristian Tudor Popescu si altii.

Liberis a zugravit un peisaj sumbru care este afectat nu doar de criza financiara, ci si de presa online. Ziaristii romani nu folosesc avantajele internetului pentru verificarea informatiei, ci new media sunt folosite pentru a ingropa limba romana, pentru rapiditate cu care poate fi transmis mesajul, dar fara a se verifica valoare de adevar sau corectitudinea continutului asa-ziselor stiri. Nu doar politicienii sunt copy-paste, ci si jurnalistii copiaza in nestire comunicate pe care nu le inteleg. Subiectivitatea este asumata explicit de catre jurnalisti o virtute, iar informarea nu se mai urmareste fiind inlocuita cu opinia celor care transmit mesaje pe print, in online sau la televizor in functie de interesele de afaceri.

Fara ironie, as putea trage concluzia ca this is the end of the journalism as we know it. Dar tot Cristina Liberis ne readuce speranta afirmand convingerea ei la Serile FJSC: publicul s-a saturat de circul de la televizor si isi doreste si subiecte serioase si jurnalism de calitate.