„Citiţi şi învăţaţi!” Jurnalista Paula Herlo a reluat acest mesaj de mai multe ori la prima ediţie din 2010 a Serilor FJSC. Reportajul de succes şi reuşita/recunoaşterea în această profesie sunt dependente de munca de teren, de anii de lucru cu oamenii – personajele din poveştile reportajelor, dar şi de cărţile pe care le citeşti. Greu de acceptat o asemnea frază (mai ales partea cu bibliografia) venită de la un om din profesie spre o facultate unde biblioteca pe parcursul semestrului este mai degrabă goală. Neobişnuit, dar un reporter de succes le transmite viitorilor ziarişti, acum studenţi la jurnalism, că „ai nevoie de carte ca să ai parte”.
Secretul reportajului premiat cu Emmy este să îl faci pe telespectator să trăiască exact ce ai trăit/simţit tu acolo, la filmare. Dacă ţi-a venit să plângi, să declanşezi aceeaşi emoţie printre spectori. Dacă ai râs, să îi faci şi pe ei să râdă la ştiri.
Studenţii vigilenţi nu au ratat ocazia să pună în discuţie moralitatea „Ştirilor de la ora 5” şi ipoteza că reporterul/ştiristul care produce aceste materiale jurnalistice profită de personajele reportajelor/ştirilor sale. Explicaţia profesionistei Paulei Helo: „Ştirile de la ora 5” fac 7.5 puncte de rating într-o ţară în care nimeni nu admite că se uită. O campanie socială precum „România, te iubesc!” face doar 3 puncte de rating. Concluzia disputei: poţi face jurnalism pentru rating în aceeaşi instituţie în care poţi face jurnalism de calitate (premiat de Academie). În România, cel puţin deocamdată, jurnalismul de calitate nu plăteşte salariile jurnaliştilor şi nu aduce venituri din publicitate.