Este România altfel?

Lucian Boia afirmă și asumă încă din titlul eseului său apărut în 2012 la Humanitas că România este altfel. Cercetătorul și-a propus să afle de ce este altfel România. Cartea oferă câteva explicații pentru cauzele pentru care România este așa cum este. “Altfel-ul” pe care îl descrie Boia se referă la instituțiile slabe ale statului și la întârzirea economică a României prin comparație cu celelalte țări membre ale Uniunii Europene, și mai ales cu cele din Europa Centrală și de Est. România statistică este altfel din multe puncte de vedere: al performanței economice, al structurilor sociale și al inexistenței clasei de mijloc, al educației cetățenilor, al infrastructurii, al absorției fondurilor europene. Țara noastră ar fi putut fi altfel. Această presupoziție nu este pe placul multor contemporani, care s-au grăbit să îl acuze pe Lucian Boia că învinovățește felul de a fi al românilor, cultura sau tradiția lor pentru faptul că România este altfel decât țările UE, adică înapoiată. Continue reading

Capcanele politice ale sociologiei interbelice

Pe 9 decembrie 2011 am lansat la Iaşi volumul „Capcanele politice ale sociologiei interbelice, Şcoala gustiană între carlism şi legionarism” cu prilejul colocviulului național „Dimitrie Gusti şi Petre Andrei în gândirea social-politică românească”, organizat de Universitatea “Petre Andrei” din Iaşi. Aşa cum am făcut-o şi cu ocazia lansării volumului, mulţumesc şi aici prietenului Sebastian Năstuţă pentru organizarea acestui eveniment, editurii Curtea Veche pentru producerea coperţii în timp record şi sponsorilor Master Card şi Aquatulip – Apă de izvor pentru că au susţinut cheltuielile pentru apariţia cărţii.

Cartea, care va fi în librării din ianuarie 2012, este rezultatul cercetării doctorale asupra lumii sociologilor şi a intelectualilor din perioada interbelică: este o lume contemporană cu criza financiară şi economică a anilor ’30, o lume a sociologilor Şcolii lui D. Gusti care au dus în anii ’30 adevărate “războaie fratricide”, care s-au discreditat unii pe alţii în presă şi în viaţa publică, o lume a celor care au alcătuit Şcoala gustiană şi care apoi s-au despărţit de Monografie orientându-se politic fie spre Mişcarea Legionară, fie spre social-democraţi, fie spre liberali. Cei care au rămas alături de profesorul şi mentorul lor Dimitrie Gusti, sunt sociologii care au ales să depună efort şi muncă de comunicare politică în slujba lui Carol al II-lea… O altă capcană politică, aşa cum povestesc în volum.

Prezent la lansare, prof. univ. dr. Zoltan ROSTAS a precizat că prin acest volum sunt spuse câteva lucruri absolut noi despre Şcoala Sociologică de la Bucureşti şi despre sociologia românească în relaţia ei cu puterea: Rostas a remarcat descoperirea mea că Gusti şi sistemul său sociologic s-au aflat sub influenţa ideilor filosofului Saint-Simon, (nu doar sub influenţa lui Comte sau a celor cu care Gusti a studiat: a lui Durkheim şi a lui Wundt, lucru cunoscut şi scris). Rostas a vorbit şi despre Monarhia socială aşa cum a fost ea concepută şi promovată de Şcoala Gusti, o idee pe care o lansez în premieră în acest volum.

Continue reading