Bisericile lui Ştefan, uitate

În vreme ce pentru Patriarhia Română, prioritatea bugetară o constituie construirea Catedralei Mântuirii Neamului, bisericile şi mănăstirile lui Ştefan aşteaptă renovarea. La sfârşitul anului trecut am vizitat şi am fotografiat împreună cu profesorul de publicitate Costin Popescu o parte din mănăstirile moldoveneşti din Suceava şi Iaşi. Itinerarul ni l-au stabilit cărţile istoricului de artă Vasile Drăguţ.

Preotul bisericii din Hîrlău aşteaptă restaurarea de pe vremea Ministrului Culturii Răzvan Teodorescu. Este o biserică ctitorită de Ștefan cel Mare în anul 1492. Ea se află în centrul a ceea ce se numeşte “oraşul” Hârlău. Pereţii exteriori aşa cum îi vedem astăzi au fost modificaţi de urmaşii lui Ştefan. Interiorul s-a conservat însă. Nu atât de bine încât să poţi înţelege ceva din fotografii. Pictura interioară trebuie recondiţionată urgent! Niciun reprezentant al autorităţii statului de la Ministrul Teodorescu încoace nu a mai venit să se intereseze de pictura bisericească. Nici banii pentru renovare nu au venit vreodată.

     

Dobrovăţ, ultima mănăstire a lui Ștefan cel Mare

Ştefan cel Mare a murit înainte de finalizarea construcției. Mănăstirea lui Ştefan se află la 25 de kilometri sud-est de Iaşi şi la 35 de kilometri nord de Vaslui. Drumul dinspre Vaslui spre Dobrovăţ este vraişte. Este de preferat cel dinspre Iaşi.

Am avut privilegiul de a fotografia mănăstirea împreună cu profesorul Costin Popescu, în noiembrie 2010, ghidaţi de cărţile istoricului de artă Vasile Drăguţ.

Călugării mănăstirii aşteaptă şi astăzi restaurarea acestui monument istoric datând de la 1503. Pentru Patriarhie prioritatea o constituie însă construirea Catedralei Mântuirii Neamului.

                         

Liderul cu putere politică necoercitivă (Mircea Geoană) vs. liderul autoritar (Vlad Ţepeş, Băsescu, Năstase)

Politicianul diplomat, destul de citit încât să-şi exprime raţional ideile şi coerent argumentele, dar nu destul de cult încât să deranjeze cu erudiţia lui masele, se află la antipodul politicianului român de succes.

O bună dovadă că în România lectura şi erudiţia nu sunt calităţi pentru deveni un politician popular (eşecul electoral al criticului N. Manolescu, spre exemplu) este mărturisirea Preşedintelui actual al României că a citit o singură carte din 2004 în 2009, Levantul de Cărtărescu. Politicianul cu priză la public în România este liderul autoritar sau liderul charismatic, conducătorul hotărît, necitit, dar implicat.

Îmbinarea armonioasă a calităţilor lui Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Alexandru Ioan Cuza şi Nicolae Ceauşescu îl poziţionează pe Preşedintele actual în postura de lider incotestabil pe piaţa politică, asigurându-i aura de politician credibil şi popular. Continue reading