Training de Comunicare la Festivalul de Film și Istorii de la Râșnov

Training de Comunicare la Festivalul de Film și Istorii de la Râșnov

Pe 27 august a avut loc în cadrul Festivalului de Film și Istorii Râșnov 2021 dezbaterea intitulată ,,Jurnalistul actual – Un Superman vulnerabil când democraţia e în criză” la care au lat cuvântul jurnaliștii Alex Nedea (recorder.ro), Mihai Rădulescu (TVR), Carmen Gavrilă (Radio România). În calitate de moderator am abordat teme de actualitate despre starea presei, (de)profesionalizarea, libertatea mass-media în perioada pandemiei, amenințările la care sunt supuși jurnaliștii, atât din România, cât și din regiune, rolul și eficacitatea jurnalismului de investigație. Alex Nedea de la Recorder a punctat că în ciuda pierderii încrederii în presă, jurnalistul serios nu își propune să devină sau să fie un Superman, dar prin acțiunile sale investigative, prin moralitate și prin lupta pentru adevăr și dreptate este și astăzi perceput ca supererou.

1

Au fost prezentate date si statistici despre libertatea presei și a mass-mediei în lume, cu analize recente despre România și țările vecine. Concluzia discuțiilor a fost accea că democrația modernă are de suferit atunci când jurnaliștii sunt amenințați, șantajați sau închiși, „un jurnalism sănătos și o informare corectă pot ține democrația actuală într-o stare funcțioanlă.”

Studenții prezenți la dezbateri (din Cluj, Sibiu, Chișinpu, Bălți) au paritcipat în după amiaza aceleiași zile la un training de Tehnici de Comunicare publică dedicat studenților la specializările relații internaționale, diplomație și istorie.

3
În aceeasi seară, de la ora 19 a avut loc o altă dezbatere de maximă actualitatea la Librăria Cărturești din Brașov despre ,,Fake news și dezinformare din perioada comunistă până astăzi” la care am luat cuvântul alături de nou director interimar al Bibliotecii Naționale a României, prof. dr. Adrian Cioroianu, istoric, lect. Mihai Vacariu, filosof și de  sociologul. Marian Năstase. Au fost prezentate si analizate exemple de ,,fake news”, dezinformare și manipulare din perioada comunistă și din campanii electorale actuale din Romania si Republica Moldova, s-a analizat impactul și eficiența acestora asupra publicului țintă, aspecte legate de informarea și dezinformarea în această perioadă pandemică, rolul jurnaliștilor, dar și pregătirea lor pentru reziliență în cadrul acestui proces complex al generării de știri false și al amenințărilor hibiride. La finalul dezbaterii, după aproape două ore de discutii, au fost analizate și soluțiile practice de contracarare a fake-news și dezinformării digitale.
2

Arta de a vorbi în public, între violența de limbaj și oratorie

Arta de a vorbi în public, între violența de limbaj și oratorie

Calitatea discursului public lasă mult de dorit. E suficient să ne uităm la discursurile parlamentare sau electorale, fie sforăitoare, fie pline de ironie frustă, de bășcălie de bodegă. Ne datorăm nouă, ca indivizi, să vorbim frumos unii cu alții, din respect pentru noi, din politețe pentru ceilalți, atât pentru a ne face mai bine înțeleși, pentru a transmite corect mesajul, cât și pentru câștiga simpatia celorlalți și a produce efectul sau impactul dorit.

Continue reading

2020

2020

9 martie 2020

     „Jurnalul Familiei Escu”

Invitat: Șerban Georgescu, Regizorul filmului Jurnalul Familei Escu

Escu_2Pe 9 martie 2020, cu puține zile înainte de a se declara stare de urgență în România și trecerea din 16 martie la cursuri obligatorii online, organizam împreună cu regizorul Șerban Georgescu în amfiteatrul R3 vizionarea filmului “Jurnalul familiei Escu”, un film despre identitatea românilor, în prezența unei părți a echipei care a realizat documentarul.

La propunerea Oanei Munteanu de la Kolectiv Film, studenții la Jurnalism au dezbătut cu Șerban Georgescu despre ce (mai) înseamnă să fii român, dacă te naști sau dacă devii român, despre dispreţul faţă de popor (alimentat de dispreţul faţă de naţional-comunismul ceauşist) şi – la polul opus – adularea românismului și a naționalismului etnic (a celor care laudă faptul de a fi etnic român, dincolo de orice alt criteriu). Cele mai grele întrebări au fost premiate cu cărți de la Meridiane Publishing din Iași, colecțiile Headline și Colloquium.

3 mai 2020

“Ziua Mondială a Libertății Presei. În pandemie”

Invitati: Jurnaliști AZIR – Mihai Rădulescu (TVR), Cătălin-Teodor Dogaru, Doina Jela, Adrian Moise

Webp.net-resizeimageAZIR, secția română a AEJ, a sărbătorit ZIUA MONDIALĂ A LIBERTĂȚII PRESEI, pe 3 mai 2020, printr-o dezbatere pe Zoom cu jurnaliști din presa scrisă și audiovizuală, sindicaliști, cu profesori și studenți de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării. Temele de discuție la această ediție specială Serile FJSC s-au concentrat pe modul cum pandemia a afectat activitatea jurnaliștilor, intervențiile Guvernului și ANCOM de a cenzura anumite site-uri și publicitatea de stat mascată prin campanii de informare a publicului. Dilema în dezbatere: în ce măsură este afectatată independența editorială prin susținerea presei de către Guvernul PNL care oferă bani televiziunilor pentru campanii de informare privind purtarea măștii în spațiul public?

15 mai 2020

“Cultura și arta în jurnalismul de televiziune”

Invitat: Marius Constantinescu (TVR)

97077059_241446157086367_4812393628330622976_n
În această ediție electronică – pe Google Meet – jurnalistul TVR le-a povestit studenților despre jurnalismul de televiziune și evenimentele culturale în pandemie și despre cum a reușit să facă artă în televiziune și în publicitate. Studenții au adresat întrebări în chat: despre cariera lui Marius, despre pasiunea pentru muzica clasică, despre redactorul cultural, despre calitățile omului de televiziune, despre caracteristicile jurnalismului de calitate, despre celebritate, despre cum faci rating cu emisiuni culturale. Ce nu știam (nu era greu de intuit însă) și m-am bucurat să aflu este admirația comună pentru Iosif Sava și mărturisirea sa că și pentru el “Seratele muzicale” au fost, ca pentru mulți alții din generația noastră, un loc de unde am învățat cultură, muzică, istorie, politică, filosofie.

29 mai 2020

“Licențiat FJSC, premiat Pulitzer”

Invitat: Monica Ulmanu, The Washinton Post

101468491_1021302054932241_2671607127130243072_o
Monica Ulmanu, absolventa FJSC, cea care împreună cu colegii săi de la The Washington Post este câștigătoarea Premiului Pulitzer la categoria jurnalism explicativ a fost invitata mea pe Meet la o nouă ediție electronică Serile FJSC. Monica a avut o bursă Fulbright în Statele Unite ale Americii în jurnalismul vizual, asta după ce a absolvit Masterul de Producție Multimedia și Audiovizual la FJSC. A lucrat în SUA și în Marea Britanie în redacțiile unor organizații media precum Thompson Reuters, The New York Times, The Boston Globe și The Guardian. Premiul Pulitzer, cel mai prestigios premiu pentru jurnalism din lume, a fost acordat echipei Washington Post din care face parte și Monica Ulmanu, pentru o serie de articole despre încălzirea globală. Monica le-a povestit studenților la Jurnalism despre cariera ei de reporter, despre munca zilnciă în redacția The Washington Post și despre preocupările ei despre amenințările schimbărilor climatice.

21 decembrie 2020

“Mass-Media, consum și viața cotidiană în comunism”

Invitati: Istoricul Adrian Cioroianu, ambasador UNESCO 

21 decembrie 1989: începea Revoluția la București. În această seara FJSC, de la ora 18, pe Google Meet, împreună cu istoricii Adrian Cioroianu și Floretina Nițu (decan al Facultății de Istorie), Oana Ionita Nasui (PostModernism Museum) și Alexandra Bardan (lect. dr. FJSC) am organizat împreună cu studenții Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării o dezbatere despre Revoluția din 1989 și despre sacrificiul celor care au ieșit atunci în stradă pentru o viață mai bună. Studenții au aflat de la istorici despre cum era viața românilor în anii 80, despre cum se trăia în comunism, cum se consuma media, cum se rezista regimului, despre dublul limbaj, despre bișniță, despre viața privată, despre cum se distrau oamenii în vacanțe, cum se petreceau sărbătorile, cum se visa la Occident și la libertate.

Cioroianu