Antonio MomocReţinerea celor aproape 50 de tineri anti-nato în prima zi de Summit, transformă drepturile omului şi în special libertatea de exprimare în România într-o glumă proastă.
Decorul orwellian s-a instalat în Bucureşti de peste 24 de ore. Străzile sunt pustii, la fiecare pas sunt câte 2-3 poliţişti şi jandarmi, maşinile parcate ascund oameni din servicii secrete. A ieşi cu o sacoşă mai plină, cu un rucsac sau o geantă te transformă automat în suspect.
Pregătirile au început în stil heirupist cu câteva zile înainte de sosirea oaspeţilor. Scenariul pitomkinian a fost copiat după modelul vizitelor pe care le făceau liderii estici sau africani în România lui Ceauşescu. S-au plantat floricele şi ghiocei pe traseul delegaţiilor, au fost ascunşi câinii vagabonzi, au pornit fântânile arteziene din faţa Casei poporului, s-au trasat benzile pe acolo pe unde trec coloanele oficiale. D-l Nato poate candida la Primăria capitalei pentru că îşi face treaba cu curăţenia rapidă şi cu câinii vagabonzi şi – după numărul infim de bucureşteni care ies în oraş cu maşina – chiar şi problema traficului e rezolvată.
Mobilizarea administraţiei aminteşte de anul 1984, dar cu atât mai mult memoria e stimulată de „eficienţa” miliţiei şi a jandarmilor. Din exces de zel miliţienesc, mai mulţi tineri au fost reţinuţi pentru mai multe ore ieri pentru că se presupune că intenţionau să organizeze un protest anti-nato. Asupra lor poliţiştii au găsit afişe, bannere, materiale anti-Nato. Presa îi numeşte „anarhişti”, dar la fel de bine le puteau spune „golani” sau de ce nu, „terorişti”.
Anarhismul, înţeles în presă ori în opinia publică drept un curent antisistem care promovează haosul, nu are nicio legătură cu acest mod de înţelegere. Doctrina anarhistă, de altfel una destul de raţională, identifică răul suprem în ideea de stat. Statul e perceput fie ca instrument de dominaţie, ca monopol al forţei, al violenţei în mâinile unei clase dominante (anarho-socialismul, anarho-marxismul) care exploatează clasele/categoriile social-profesionale care nu sunt la putere, fie statul e imaginat ca un hoţ îmbrăcat în haine de gală, care se poartă cu mânuşi şi joben atunci când te execută silit că nu îţi plăteşti taxele şi impozitele, dar care e ineficient când vine vorba să îţi asigure securitate, linişte şi mai ales apărarea drepturilor civile (anarho-liberalismul, anarho-capitalismul) şi prin urmare statul trebuie vândut bucată cu bucată pe piaţa serviciilor private. În ambele cazuri, statul trebuie să dispară pentru că îşi ratează rostul.
Evident că nici miliţienii şi probabil nici mulţi din militanţii anti-Nato nu văd lucrurile ideologic atât de clar şi asta nici nu contează. Fapt este că doar pentru că erau în posesia unor materiale anti-Nato, nişte oameni tineri au fost reţinuţi, duşi cu forţa la secţie, reţinuţi câteva ore, agresaţi şi unii din ei chiar bătuţi.
Care a fost motivul legal pentru reţinerea acestor persoane, care sunt acuzatiile pentru care au fost privati de libertate? A fi militant anti NATO este o infractiune in Romania, şi dacă da, care este actul normativ care a reglementat aceasta faptă antisocială şi care este temeiul legal al interzicerii oricăror acţiuni paşnice anti-NATO?
Unul dintre cei reţinuţi ieri de miliţieni a fost Răzvan Martin, de la Agenţia de Monitorizare a Presei. L-am sunat ieri când se afla la secţie şi semna un proces verbal. La emisiunea Politica în timp real, Răzvan a intrat în direct şi mi-a povestit că se afla la acea hală de la Timpuri noi întrucât ca reprezentant al unei organizaţii pentru drepturile omului monitoriza activitatea celor care se întâlneau acolo. Nu ştie de ce a fost luat de pe stradă de poliţişti, nu i s-a spus de ce a fost reţinut mai multe ore, dar cert e că nu i s-a eliberat niciun act că ar fi fost reţinut, nu i s-au luat amprente, e ca şi cum nu ar fi fost niciodată în acea Secţie de Poliţie.
I se poate întâmpla oricăruia dintre noi în România: să fie percheziţionat, reţinut, dus la secţie, fără să ni se explice de ce şi mai mult putem fi apoi eliberaţi fără dovada că toate astea ni s-au întâmplat. Din fericire Răzvan a scăpat nebătut. Nu şi ceilalţi copii reţinuţi.
Duritatea intervenţiei poliţiştilor de la hala industrială, reţinerea în forţă a unor oameni care cred că logica Nato şi raţiunea de a fi a acestei organozaţii militare s-a încheiat odată cu încheierea războiului rece, interzicerea intrării în ţară a unor cetăţeni germani la Calafat care aveau asupra lor materiale anti-Nato sunt semnle unui stat poliţienesc. Să sperăm că autoritarismul moştenit din ceauşism va dispărea odată cu plecarea lui Bush şi cu încheierea Summitului. Pentru că la libertatea de exprimare paşnică pe durata summitului nu putem spera.
un golan
Vezi si:
http://dog-the-blog.blogspot.com/2008/04/this-just-in.html
admin
Colegul Razvan martin a trimis urmatorul comunicat Catre redactia Gardianul – In atentia Colegiului editorial, 3.04.2008
In editia din 3 aprilie 2008 a ziarului Gardianul a aparut pe prima pagina o informatie falsa care afecteaza grav imaginea persoanei mele si a organizatiei in cadrul careia activez, Agentia de Monitorizare a Presei. In articolul “Pro-NATO cu forta”, cei trei autori (Andi Topala, Eduard Pascu si Augustin Andreiu) afirma ca Razvan Martin, ‘director al Agentiei de Monitorizare a Presei’, ar fi inchiriat hala fostei fabrici ‘Flamura Rosie’ contra sumei de 765 euro.
Imi este greu sa cred ca aceasta informatie falsa este doar rezultatul unui jurnalism de proasta calitate, care nu respecta una din normele profesionale elementare – verficarea informatiei din mai multe surse si audierea partilor implicate. Convingerea ca articolul este redactat cu rea credinta si cu intentia de a denigra imi este intarita si de faptul ca la fata locului se aflau reporterii Gardianul si nici unul nu a incercat sa discute cu mine, desi multi alti jurnalisti m-au contactat. De asemenea, unul dintre jurnalistii de la Gardianul a discutat despre cele intamplate chiar cu colega mea, Liana Ganea, fara a verifica acesta informatie falsa macar cu ea. Mai mult, persoana care inchiriase spatiul respectiv a inmanat inca de ieri presei copii ale contractului de inchiriere, prenumele acesteia fiind mentionat intr-unul din articolele publicate azi in presa nationala.
Ca o completare la cele spuse mai sus, va ofer si punctul meu de vedere asupra acelui zvon pe care l-ati publicat fara a-l verifica.
Pe 2 aprilie, orele 14.00 am ajuns pentru prima data in viata in zona in care se afla hala. De asemenea, nu sunt persoana care a inchiriat hala (acest fapt poate fi probat cu contractul de inchiriere), nu am intrat in hala respectiva niciodata si nu am avut niciun contact cu proprietarul halei. Totodata, nu am avut nicio legatura cu cele derulate in interiorul respectivei hale, cu exceptia faptului ca am fost in contact cu o persoana care se afla acolo si cu care sunt coleg in cadrul colectivului Indymedia Romania. De fapt, aceasta este persoana care ne-a alertat asupra atacului fortelor de ordine, motiv pentru care ne-am si deplasat la fata locului. Tin sa mentionez, de asemenea, ca nefiind titularul acelui contract de inchiriere, consider ca legatura facuta de Gardianul intre retinerea mea de catre Politie si acest contract este facuta fara niciun temei. Redau mai jos pasajul la care ma refer: „La inchiderea editiei, cetatenii straini adusi la Sectia 11 erau eliberati pe rand, pe masura ce fusesera interogati si li se luasera declaratii, in timp ce Razvan Martin, de la Agentia de Monitorizare a Presei, cel care a inchiriat hala de la „FLAROS”, era inca audiat la Sectia 10 Politie”. In mod evident, nefiind eu cel care a inchiriat sala, nu puteam fi ridicat din aceasta cauza, asa cum se insinueaza in articolul din Gardianul.
In consecinta, solicit ziarului Gardianul sa repare acest grav prejudiciu de imagine pe care mi l-a adus mie personal si Agentiei de Monitorizare a Presei, in aceleasi conditii grafice in care a fost publicat materialul ce contine informatia falsa. De asemenea, rog ca materialul respectiv sa fie sters de pe site-ul http://www.gardianul. ro sau sa ramana publicat insotit de acest drept la replica. In cazul in care acest drept nu-mi va fi respectat, imi rezerv dreptul de a-mi apara imaginea in instanta.
Razvan Martin
Coordonator al programului Libertatea de Exprimare – FreeEx
Agentia de Monitorizare a Presei
Rrarresh
Toni, si eu am patit cam acelasi lucru cu acelasi ziar. Adica au publicat niste chestii despre mine care nu au fost adevarate, chestii preluate mai apoi de alte surse mai mult sau mai putin jurnalistice. Intrebarea mea e:ce sanse ai sa castigi un proces cu un ziar, in genere, cu Gardianul, in speta? Chiar spunea o colega de facultate care a lucrat o perioada la ei ca sunt un ziar foarte corect si ca primesc informatiile de pe surse mai mult decat sigure. Mda…
mihai
Cititi si aici: http://ghepardoo.blogspot.com/2008/04/nato-summit-in-bucharest.html