Antonio MomocÎn revista Dilema, despre exagerările din presă și din politică într-un dosar coordonat de Andrei Manolescu.
Când lucram în presă, în anii 90-2000, redactorul șef al stației comerciale care m-a angajat m-a apostrofat amical că în mediul privat, spre deosebire de presa în serviciu public de unde veneam, „trebuia să mai exagerez: aici facem rating, alarmăm, nu plictisim cu informații seci!” Valorile culturii organizaționale ale postului comercial au intrat în coliziune cu normele pe care mi le insuflase școala de jurnalism unde-mi formasem cultura profesională.
Colegii din trust, de la un post de televiziune de mare audiență, mi-au împărtășit în ședințe de redacție formula secretului lor comercial pe care mă încăpățânam să nu-l înțeleg: “cu cît cobori mai mult nivelul intelectual și de exprimare în media, cu atît ajungi mai sus ca cifre de audiență!”
Am scris în revista Dilema despre exagerările din presă (comercială sau mainstream), despre tabloidizare și criza modelului neoliberal de finanțare a mass-media. Cu rândurile de mai sus am deschis articolul meu apărut azi, 17 iulie 2025, în revista Dilema, despre exagerările din presă, cu titlul „Criza de încredere în media: senzaționalism, tabloidizare, finanțarea de la partide.”
Andrei Manolescu coordonează acest număr al revistei Dilema, cu tema Exagerări. În editorialul Un fenomen la modă care prefațează acest dosar, A. Manolescu scrie așa:
Publicitatea și marketingul sînt, prin excelență, domenii ale exagerării, mass-media privată se supune tot mai mult regulilor pieței, lăsînd la o parte interesul public și făcînd din țînțar armăsar pentru a cîștiga audiență, rețelele de socializare stimulează chiar prin algoritmii lor exagerarea și sînt deja acaparate în bună măsură de tot felul de grupuri cu interese politice sau economice, politicienii, la rîndu-le, umflă datele și ideile cum le convine, ori de cîte ori au ocazia. În asemenea condiții, pînă și oamenii de știință sînt nevoiți să-și trîmbițeze într-un mod excesiv proiectele și descoperirile, pentru a obține finanțări și chiar și muzica se cîntă din ce în ce mai tare, de parcă ar trebui să compenseze o surzire tot mai accentuată a lumii.
În revista Dilema, despre exagerările din presă au scris și contribuit cu analizele lor următorii autori, într-un dosar coordonat de Andrei Manolescu:
Despre exagerările din presă, social media, politică, marketing sau modă semnează în acest număr al revistei Dilema: Alexandru Calinescu articolul Simțim enorm și vedem monstruos, Maria Iordănescu – Temperaturile înalte ale excesului, Mihnea Măruță – AI îmbătrînit, deci exagerezi, Valentina Bălașa-Ario, Cînd haina eclipsează persoana, Iulian Comanescu, Exagerări și teorii ale conspirației legate de Uniunea Europeană.