House of Cards si „glontul de argint”

House of Cards si „glontul de argint”

La cursul meu de „Marketing electoral” de la masterul de „Jurnalism si Comunicare politica” de la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, Universitatea din Bucuresti, sau in calitate de trainer Red Carpet, le prezint studentilor/cursantilor scene din diferite filme sau documentare pentru a ilustra cum este folosita mass-media de politicieni sau cum este pregatit un candidat pentru campanie de catre staff-ul sau. Multi dintre studentii mei, ca multi alti fani ai serialului „House of Cards” lansat online, au recunoscut secventa plagiata de candidatul Victor Ponta in seara primei dezbateri dintre candidatul PSD si candidatul ACL.

Scena á la „House of Cards” din dezbaterea de la Realitatea TV a vrut sa fie „glontul de argint” al lui Victor Ponta. Candidatul PSD a mai avut pregatit si episodul despre biroul sau, in care Iohannis s-ar fi prezentat “ca un mielusel”, dar si comparatia permanenta a candidatului ACL cu Traian Băsescu. De altfel, la intrebarea finala a lui Iohannis, daca poate conta si de data asta pe votul lui Ponta care l-a ales in trecut fie pe Ion Ratiu, fie candidatul liberal (Crin Antonescu), Ponta a rasturnat situatia in favoarea lui si a replicat ca nu voteaza cu un personaj care are poleiala lui Traian Băsescu pentru ca nu a votat niciodata cu Basescu.

Fraza finala a lui Klaus Iohannis din a doua dezbatere, de pe B1 Tv, „Dle Ponta, cand a fost prostit poporul roman de Basescu? Când v-a pus prim-ministru? Pe mine nu m-a pus prim-ministru, pe dumneavoastră da!” nu este un glont de argint, pentru ca nu demasca o informatie ascunsa. Dar are rolul sa le creasca moralul celor care au fost demobilizati dupa prestatia lui din prima intalnire. Faptul ca nu va mai exista a treia dezbatere TV in care sa fie trase gloante de argint nu este neaparat un argument ca decizia finala de vot a fost luata.

Convingerea ca se poate fabrica si folosi „glontul de argint” in campanie isi are originea in teoria efectelor puternice ale mass-media, cunoscuta in literatura de specialitate ca „glontul magic” sau „acul hipodermic”. Teoria glontului magic se mai numeste teoria tintei sau teoria stimul-raspuns. Primele studii despre efectele comunicarii politice presupuneau ca mesajul actioneaza asupra individului ca un ac hipodermic producand un efect care poate fi anticipat si masurat. „Modelul acului hipodermic” a fost imbratisat de sociologi in anii ’30 ca interpretare la ascensiunea fascismului in Europa, fenomen care a convins cercetatorii de existenta unor efecte „puternice” asupra receptorului de mesaje media. Daca Hitler prezenta un mesaj bine construit si transmis prin cinema sau radio, trebuia sa fie eficient pentru majoritatea germanilor. „Glontul de argint” este glontul magic care ar influenta opinia si ar determina comportamente politice.

Citeste articolul in intregime pe Adevarul.ro!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *