Antonio MomocAm petrecut trei zile de concediu în Budapesta în drumul nostru înapoi acasă din Toscana. Oricine a vizitat Budapesta poate confirma că este un oraș superb arhitectural, dar din nefericire pentru turiștii care au mai trecut pe aici este evident că nu mai e ce a fost, cum nici Ungaria lui Viktor Orban nu mai e ca acum 10-15 ani. Budapesta pare în derivă în Ungaria iliberală a lui Viktor Orban. Efectele politicilor publice ale administrației Fidesz își spun cuvântul, după ce de peste 30 de ani partidul lui Orban domină politica internă maghiară.
Budapesta este pentru mine primul oraș din Vest pe care l-am văzut vreodată și am fost fascinat atunci. Era anul 2004 când am câștigat o bursă în comunicare politică online la Amsterdam Maastricht Summer University – AMSU. Am călătorit cu trenul la Amsterdam cu un bilet domino under 26 cu oprire la Budapesta și la Viena. Am petrecut atunci o zi în Buda – Pesta.
În 2006 am avut o bursă CEU la o școală de vară pe tema statului social și așa am petrecut câteva săptămâni la Budapesta. I-am respectat mereu pe unguri, studiasem despre revoluția anticomunistă din 1956 și în vizitele mele științifice cu burse Soros din anii următori am privit cu admirație societatea lor civilă și academică atât de conectată la valorile occidentale. Transformarea politică a lui Viktor Orban înseamnă și transformarea Ungariei. Iliberalismul e termenul introdus de premierul maghiar chiar pe teritoriul României, iar efectele acestei autocrațiii populare și sprijinul pentru populismul conservator naționalist sunt resimțite economic de unguri acum.
Azi Ungaria mi se pare la nivelul României, nu mai văd diferențe mari de trai. Ba aș îndrăzni să spun că se trăiește ceva mai bine la București decât în Budapesta. România a depășit în 2023 Ungaria în ce privește puterea de cumpărare. Mă minunez doar când scriu asta. Dar asta nu înseamnă că sărăcia a fost eradicată la noi, că multe regiuni nu sunt foarte subdezvoltate, că pensionarii noștri (cu pensiile recalculate) ar fi mult mai bogați decât cei maghiari sau că serviciile medicale din România sunt mult superioare celor din țara vecină.
Însă politica prorusă ține Ungaria pe loc și își spune cuvântul în viața din orașele maghiare și din Budapesta. Capitala Ungariei azi e plină, în miezul zilei, de oameni fără adăpost, adolescenți beți pe marginea străzii, cerșetori, mizerie, gunoaie. Restaurantele din centrul orașului de pe Dunăre sunt pline ochi de turiști din Rusia, Italia, Franța și ceva români. Pe unguri îi întâlnești, firesc, în barurile din zone mai puțin populate de turiștii străini unde berea are un preț decent. Străzile turistice paralele cu Dunărea par a fi controlate de mafia rusă. Patroni, manageri și angajați vorbesc rusește, iar la intrarea în cluburile de noapte vând droguri indivizi dubioși. Magazinele din centru sunt doldora de haine ieftine din Turcia ce amintesc de talciocurile din România anilor 90. Zona turistică are prețuri piperate, dar în lanțurile de supermarket găsești prețuri pentru toate buzunarele.
Ungaria depinde energetic de Rusia lui Putin și în ciuda sancțiunilor UE, a întărit legăturile energetice cu Rusia, semnând mai multe acorduri pentru creșterea livrărilor de gaze naturale. Orban a obținut o scutire de la sancțiunile UE privind energia și continuă să importe gaze și petrol rusesc. Pentru că Ungaria se împotrivește ajutorului militar acordat Ucrainei, Kievul a impus sancțiuni care blochează tranzitul țițeiului vândut de Lukoil către Europa Centrală, anulând parțial excepția de la sancțiuni stabilită de Uniunea Europeană pentru a acorda țărilor dependente de Rusia, ca Ungaria, timp pentru a renunța la aprovizionare și a introduce alternative.
În tot acest timp, Orban își continuă politica externă prorusă susținută de mesaje naționaliste pentru un public care se hrănește cu istoria imperială și cu mândrie națională. De la formația lui de tânăr sorosist, s-a îndreptat oportunist împotriva ong-urilor și societății academice. La alegerile europarlamentare din acest an Orban și-a chemat patriotard susținătorii să „ocupe Bruxelles-ul”, însă, surpriză, Fidesz a avut cel mai slab scor electoral de la integrarea în UE. Partidul Tisza condus de Péter Magyar (un avocat de 43 de ani), o formațiune cu doar 19 membri, a obținut 30% din voturi, ceea ce exprimă frustrările și nemulțumirea populației maghiare proocidentale față de iliberalism, corupție, inflație, scădereaa nivelului de trai și presiunile asupra presei. Dar Orban are alt public atunci când îl laudă și îl susține pe Donald Trump, sau când face pe liderul regional independent de UE și mare negociator de pace (vezi vizitele din Rusia și China), pentru a ascunde că e marginalizat de Bruxelles. FIDESZ a plantat în funcții publice cadrele de partid de încredere și cheltuiește sute de miliarde anual pentru propagandă pro-guvernamentală. Aici regimul seamănă cu cel de la București al lui Ciolacu & Co. Unde se diferențiază major este politica proamericană constatată la noi și sprijinul pentru Ucraina.
Și o altă diferență vizibilă în favoarea lor: Budapesta are mijloace de transport publice bine conectate spre deosebide de București, iar Ungaria beneficiază de o infrastructură auto occidentală cu drumuri europene și autostrăzi funcționale, în vreme ce noi încă facem planuri (de fezabilitate) și vorbim mult despre asta.
Viitorul apropiat ne va spune dacă iliberalismul maghiar și politica pro-Putin, (susținută de o populație tot mai săracă și pierzătoare în drumul ei spre globalizare), va slăbi și mai mult democrația și economia maghiară și în ce măsură va servi jocurilor Kremlinului de a destabiliza democrațiile UE și NATO.