Antonio Momoc“Vreau şi eu să fiu revizuit” este titlul unei cărţi recent apărute la Ed. Curtea Veche, semnată Zoltan Rostas. “Vreau şi eu să fiu revizuit” este de fapt titlul unui articol publicat de antropologul Mihai Pop în perioada interbelică. Era o reacţie a omului Pop la legea de esenţă fascistă emisă de Guvernul lui Octavian Goga care anula („revizuia”) drepturile civile şi politice ale evreilor doar pentru că erau evrei. Mihai Pop cerea (ne aminteşte Rostas) să fie şi el revizuit dintr-un gest de solidarizare cu minoritatea decăzută din drepturile cetăţeneşti.
“Vreau să fiu rom” înseamnă în primul rând că vreau să fiu om. Atât pe teritoriul altor state, cât şi pe teritoriul României, etnicii romi se autodenumesc ca fiind de etnie roma.
Comisiile din Senat – Comisia pentru Drepturilor omului, culte şi minorităţi şi Comisia pentru Egalitate de şanse au dat avizul favorabil proiectului de lege conform căruia denumirea de „rom” se va putea modifica cu aceea de „ţigan” în tot ceea ce înseamnă documentele oficiale ale statului român.
Într-un protest al ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei, cu care sunt perfect de acord, găsim următoarele explicaţii lingvistice:
Cuvânt vechi al limbii romani, termenul “rom” provine din cuvantul prakrit dom (cu d celebralizat), care înseamnă om. Evolutia fonetică a condus la transformarea cuvântului dom, cu d celebralizat, în cuvântul rrom, cu r nazalizat, motiv pentru care, în limba romani, scrierea se face cu dublu r (sursa – Kenrick, Donald, Rromii: din India la Mediterana, Col. Interface, Centre de recherches tsiganes Paris, Bucureşti: Editura Alternative, 1997, p. 27). De altfel, această denumire a devenit oficială la nivel internaţional în 1971, la Primul Congres Mondial al Romilor, unde au fost stabilite şi simbolul internaţional (roata cu spiţe) şi imnul Djelem Djelem.
Termenul „ţigan” nu există în limba romani şi nu are nici o legatură cu autoidentificarea, ci este un cuvânt peiorativ folosit de neromi pentru a-i identifica pe aceştia (sursa – Delia Grigore, lingvist). Caracterul peiorativ este dat atât de etimologia acestui termen, cât şi de modul lui de utilizare, aşa cum este descris şi in Dicţionarul explicativ al Limbii Romane (DEX).
Termenul de „ţigan” provine din limba greaca medie, din athinganos/ athinganoy, semnificaţiile cuvântului fiind următoarele: păgân, eretic, de neatins sau impur. Cuvântul este atestat pentru prima dată în anul 1068 în scrierea unui calugăr care îi definea pe athinganos ca fiind un grup de eretici, nomazi, cititori în stele şi vrăjitori şi ii sfătuia pe creştini să se fereasca de aceştia (sursa: De ce rom şi nu ţigan, Delia Grigore, lingvist).
DEX mentionează ca semnificaţie a cuvântului „tigan”: epitet dat unei persoane cu apucături rele.
Ministerul Culturii, în opinia formulată pe marginea acestui proiect de lege, atrăgea atenţia că în Ţările Romane, încă de la prima atestare a romilor, din 1385, semnalată tot în documentele unei manastiri, Vodita, termenului atigan, care a devenit mai tarziu ţigan desemna o stare socială, aceea de rob, nicidecum etnia.
Asemănarea acestei legi din 2011 cu legea lui Goga din 1938 vine din faptul că punerea în aplicare va conduce la ideea existenţei unei populaţii „speciale”, diferite de celelalte populaţii conlocuitoare şi de etnia majoritară, populaţie care prezintă trăsături proprii ce-i conferă un statut social/moral diferit şi care trebuie să aibă în consecinţă un tratament juridic-moral deosebit, nu conform principiilor de egalitate consacrate de dreptul internaţional şi dreptul Uniunii Europene.
Din acest motiv ar trebui să ne opunem la transformarea noastră în neoameni. Am fi neoameni dacă i-am trata şi dacă i-am numi pe romi drept „ţigani”. Soluţia propusă de ActiveWatch: sesizarea Curţii Constituţionale.