Între Paşte şi 1 Mai, de la Pătârlagele, la Brăila şi până la Constanţa, un hotel decent sau o pensiune de 2-3 stele te costă cel puţin 100 roni. Este cel mai bun preţ la aceste servicii.
Poţi găsi şi mai scump şi mai prost, dacă eşti dispus să plăteşti cât nu face.
În ultimele 10 zile am vizitat Buzău, Întorsura Buzăului, Cheia, Slănic, Galaţi, Brăila, Constanţa. Şi am comparat condiţiile din hoteluri şi serviciile din restaurante. Am revăzut gropile (în străzile din toate oraşele patriei), gunoaiele de la munte (la Muntele Roşu) şi de la mare (plaja din Constanţa şi Mamaia), câinii vagabonzi (care, culmea, nu bântuie doar în Bucureşti).
Pe harta turistică a României drumurile neasfaltate sunt intitulate „drumuri pitoreşti”. Într-o după-amiază (a doua zi de paşte) am încercat cu maşina pe trei căi diferite să ajung la localitatea Lopătari, lângă care este peştera de sare din platoul Meledic. După sfaturile localnicilor, mi-ar fi trebuit un tractor sau un cal să ajung acolo. Seara, într-o pensiune cu igrasie, dar cu TV şi cablu, la emisiunea lui Badea am urmărit şi concluzia lui Mirciulică despre ceea ce trăisem pe propria-mi piele: „No roads, just Romania.”
Ştiu că zilele astea îi chinuie talentul pe Moga&Co să compună ceva despre „Romania, the land of choice”. Din seria „Eterna şi fascinanta Românie”, Imnul turistic este propunerea originală a Ministrului Turismului, Elena Udrea. Alegerea mi se pare cu atât mai grea cu cât preţurile în România sunt nejustificat de mari, iar drumurile şi serviciile jenante. Parodia din clipul The End of Choice este mult prea blândă cu mizeria din turismul autohton. Iar piesa lui Moga nu va putea să ţină locul nesimţirii din sezonul de vară al turismului românesc.
Un turist grabit
Dracula, Hagi si grasu’ il joaca cumva pe Ceausescu? Sau pe vadim??
vlad
Adevaratul Imn Turistic: