Antonio MomocAm asistat în seara asta la nişte discuţii legate de ce anume este blog-ul, cu ce se manancă, cât e de mare şi de tare bloggerul, cât de prost e jurnalistul, care e filosofia celui care se bagă în seama pe net sau a celui care scrie cu pixul la gazetă. Foarte plictisitor… Erau vreo doi puşti în sala la Club A (nu le-am reţinut poreclele) care se dădeau mari „blogări”. Aştia micii şi-au batut joc de invitaţii Asociatiei Consumatorilor de Media. Unul din invitaţi – Ciutacu – mare jurnalist la Antena 2, a fost luat permanent peste picior de puştanii ăştia (despre emisiunile pe care le-a facut cu Gâdea şi Cristoiu la Antena 3). O întrebare din sală l-a naucit pe Jurnalistul Ciutacu: „cum se explică faptul că la tine la emisiune, sau la tine la ziar ai rating, faci tiraj, dar pe blogu lu’ matale nu faci trafic??” Omul a cam rămas mască… Cât era el de jurnalist cu cont în bancă (cum s-a lăudat în direct pe scenă), şi cu maşina la scară, nu prea ne-a lamurit.
Răspunsurile puteau fi multiple (sociologice, economice, jurnalistice). Sunt sigur ca le cunoaşteţi. Brăduţ Ulmanu a făcut puţină ordine şi a introdus coerenţa în limbajul invitaţilor, lămurindu-i pe spectatori că pe blog poţi să scrii cum te duce mintea – specializat sau amator…
Ce nu s-a spus în Club A este că blogul nu e în niciun conflict cu ziarul sau emisiunea pentru simplu motiv că nu e acelaşi lucru, indiferent cum l-ai defini. În plus, faci blog pentru tine şi apoi pentru alţii: adică te promovezi, te comunici, vrei sa fii pe blog aşa cum nu esti în presă sau nu poţi fii la televizor, vrei sa fii pe blog aşa cum te percepi pe tine şi alţii nu te văd. Blog-ul e de fapt o altă manieră de branding de persoană. De PR personal (Gheorghe sau Bucurenci ar inţelege cel mai bine!). De auto-promovare. De comunicare personală, publică, mediatică. De relaxare, de defulare, de timp liber. Cam ăsta e un blog şi nici cel de faţă nu face exceptie. Bine aţi venit pe blogul meu.