Antonio MomocDe ce tinerii preferă să se informeze tot mai mult din social media? Am întrebat analiști media, oameni de publicitate, specialiști în comunicarea online, sociologi cum își explică faptul că site-ul oficial ca platformă de știri nu mai este atât de frecventat de generațiile de viitori studenți și că adolescenții preferă surse alternative de informarea ca social media pentru a se informa cu privire la ofertele de formare pentru viitoare lor carieră.
La începutul anului, atunci când am lansat noul site www.fjsc.ro al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București, una din reacțiile online ale tinerilor utilizatori de rețele sociale a fost aceea că „relansăm site-ul atunci când nu prea îl mai folosește nimeni din Generația Z a nativilor digitali.”
Săptămâna trecută, la Zilele Porților Deschise ale Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (20-21 mai) am întrebat prin chestionar elevii de liceu care ne-au vizitat sediul de unde au aflat despre eveniment și de unde își culeg informațiile despre admiterea la facultate. Fără a avea pretenția să fie un studiu reprezentativ, rezultatele „anchetei sociologice” arată că cei mai mulți dintre tinerii vizitatori cu vârste între 17-19 ani care ne-au declarat că vor o carieră în Comunicare și Relații Publice, Jurnalism sau Publicitate își extrag informațiile despre oferta facultății din rețele sociale: Instagram, Facebook, Whatsapp. Apoi din rândul prietenilor, colegilor, recomandările părinților sau formatorilor. Cei mai puțini dintre respondenți își extrag în cea mai mică măsură informațiile despre admitere sau despre facultate din site-ul oficial al facultății.
Articolul integral a fost publicat inițial pe Republica.ro: De ce tinerii preferă să se informeze tot mai mult din social media și mai puțin din site-uri web? Răspund analiști media, oameni de publicitate, sociologi (republica.ro)
Am întrebat analiști media, oameni de publicitate, specialiști în comunicarea online
Bogdan Naumovici, 23 Communication Ideas: „De lene. Cred că e vorba despre obișnuința de a lua lucrurile gata mestecate de alții. Nu mai caut eu, mă iau după recomandări. Acuma, se pune întrebarea de unde își iau totuși primii informația? De-aia încă mai facem site-uri. Dar, fundamental, primul meu răspuns cred că e cel mai corect: Lenea de a gândi pentru tine, de a face vreun efort. De aici și entitlement-ul, „să ni se dea”… Într-o bună zi o să cadă internetul și lumea occidentală o să se ducă dracului. Nu vor ști să facă un foc, să bea apa neîmbuteliată, d-apoi să se înscrie la FJSC.”
Sebastian Cătălin Lazăr Olar, Creative Partner la Circles Colab: „Așa cum există love languages, limbajele iubirii, există și internet languages. Site-ul a fost principalul limbaj internet în etapele sale incipiente, până la apariția rețelelor sociale. Acum, site-urile care sunt doar de prezentare nu sunt foarte frecventate, acum când the new internet language este social media: unele companii au anunțat că vor înlocui site-ul cu o pagină de Facebook sau un profil de LinkedIn sau de Instagram nu doar pentru prezentare de produse și servicii, ci și pentru vânzare. Tinerilor le vine mai ușor, la îndemână și mai firesc să consume conținut pe un format de pe rețele sociale care e un organism viu: ai stories, ai postări, în real time, dar poți și face browsing în conținut permanent de tip colecții, albume foto&video, descrierea organizației, ceea ce suplinește partea instituțională a unui site.”
Ioana Avădani, expert media, Centrul pentru Jurnalism Independent: „Văd aici cel puțin două aspecte. Primul este legat de erodarea încrederii în autorități și în mesajele acestora, pe care cetățenii le percep fie ca irelevante, fie ca instrumentalizate. Treizeci de ani de guvernare defectuoasă și dezamăgitoare contribuie la această lipsă de încredere generalizată și propagată cultural; am văzut-o manifestându-se și la adolescenți care nu au avut interacțiuni prea mari cu autoritățile. Al doilea este legat de schimbarea obiceiurilor de consum de informație și media. Cine așteaptă ca, la 18-20 de ani, copiii aceștia născuți „cu butoane în vârful degetelor” să aibă un fel de epifanie și să revină la canalele tradiționale (și includ aici site-urile instituțiilor), va fi nu numai dezamăgit, dar și tras pe tușa conversației publice.”
Citește articolul integral pe Republica.ro.