Blog

Criticul Paul Cernat: “Capcanele politice ale sociologiei interbelice” e un must pentru oricine revizitează istoria culturală şi politică a României interbelice

Criticul Paul Cernat face în revista România literară din prima săptămână din martie o excelentă prezentare a volumului meu Capcanele politice ale sociologiei interbelice. Şcoala gustiană între carlism şi legionarism, (prefaţă de Zoltán Rostás, Bucureşti, Ed. Curtea Veche, 2012, 416 p.) Mă simt copleşit de elogiile din articolul său şi totodată dator să îi mulţumesc acestui tânăr intelectual cu care aş îndrăzni să afirm că sunt mândru că îi pot fi „coleg de generaţie”.

Recenzorul observă cu acurateţe preocuparea mea pentru strategiile de imagine şi PR utilizate din abundenţă atât de sociologii fideli profesorului fondator al Şcolii Sociologice de la Bucureşti, D. Gusti, cât şi în tehnicile la care au apelat sociologii care l-au abondonat pe Gusti îndepărtându-se astfel de Carol II şi apropiindu-se de Zelea Codreanu: „O menţiune specială merită analizele strategiilor de PR politic ale lui Gusti şi Carol II, dar şi ale Mişcării Legionare. Precaut în a da credit interviurilor acordate lui Zoltán Rostás de supravieţuitorii şcolii monografice (grijulii faţă de imaginea lor…), autorul le confruntă mereu cu articolele şi intervenţiile lor din epocă, pe baza unei defrişări laborioase a presei şi arhivelor interbelice. Comunicarea politică se află, oricum, permanent în atenţie, dată fiind competiţia propagandistică dintre „tehnocraţia” carlistă şi „moralismul” mistic al legionarilor pentru cîştigarea ţărănimii şi a tineretului naţionalist. Impecabile prin acurateţea argumentaţiei sunt … analizele privind istoricul relaţiilor dintre Gusti şi „monarhia socială” a lui Carol II, erijat drept „rege al ţăranilor”. Autorul observă că, pe fondul compromiterii democraţiei „plutocratice”, marea bătălie politică din România anilor ’30 se va da nu între „naţionalişti” şi „internaţionalişti”, ci între naţionaliştii „moderaţi” şi cei „radicali”, mai precis – între adepţii Sistemului (ai monarhiei constituţionale) şi cei antisistem ai „revoluţiei legionare”, între adepţii „Salvatorului” Carol II şi cei ai „Salvatorului” Codreanu.”

Cernat aminteşte în studiul său şi de interesul meu pentru istoria ideilor sociale şi politice care au influenţat sistemul de gândire gustian care a stat la fundamentul reformei sociale-conservatoare susţinută de Şcoala gustiană: “Mergînd înapoi pe firul istoriei ideilor, Antonio Momoc urmăreşte atent formaţia universitară a lui Gusti în Germania împăratului Wilhelm al II-lea şi a cancelarului Bismarck („inventatorul” statului social, conceput de el ca proiect conservator de susţinere a Monarhiei împotriva socialiştilor…) Atît mediul german de la finele secolului al XIXlea, cît şi modelele intelectuale – de la Wundt şi Durkheim la scientismul mesianic al lui A. Comte şi Saint-Simon – îşi pun definitiv amprenta pe gîndirea celui care, în 1907, coresponda cu prietenul său Caragiale pe tema răscoalelor ţărăneşti, exilatul berlinez sfătuindu-l – surprinzător? – să nu accepte un post de docent la Universitatea din Berlin ci să se întoarcă în ţară…”

Fiind mult prea generos cu aprecierile la adresa mea şi a cărţii, Paul Cernat îmi reproşează totuşi „selectivitatea… elitistă” atunci când i-am ales exclusiv pe principalii colaboratori şi asistenţi ai lui Gusti (Stahl, Herseni, Golopenţia, Vulcănescu, Neamţu, Amzăr) pentru analiza parcursului intelectual şi socio-profesional, neglijându-i astfel pe cei mulţi care nu s-au numărat printre monografiştii „celebri”. Nu pot să răspund decât că este loc, de ce nu, pentru volumul al II-lea.

6 Comments

  1. Owl Head Worm

    Am citit cartea, e excelenta ! Bine ca mai exista si oameni seriosi care scriu despre sociologie si nu se ocupa numai cu potcoave de cai morti, gen politica !

  2. Antonio Momoc

    Mulţumesc! Vă rog să o recomandaţi spre lectură şi prietenilor!

  3. Owl Head Worm

    O sa o recomand dar ma tem ca nu este decat o mana de oameni interesata de scoala lui Gusti. In acest sens cea mai mare vina o poarta media care nu popularizeaza decat barfe, cancanuri sau politica de mahala.

    In calitate de jurnalist aveti o mare responsabilitate sa trageti acest semnal de alarma catre colegii dvs.

    Cand urmeaza sa va vedem intr-o emisune TV in prime time vorbind despre Scoala lui Gusti ?

  4. Antonio Momoc

    Grea întrebare! Probabil că mă veţi vedea atunci când voi fi invitat să vorbesc despre Gusti la Tv…

    Oare mai este posibil aşa ceva pe televiziunile din România?? Unde o fi săracul Iosif Sava şi „Seratele sale muzicale”…

  5. Owl Head Worm

    Incercati la „Sinteza Zilei”, Dl. Mihai Gadea e interesat de cultura adevarata.

  6. Socrate

    Se vede la fiecare lecţie de limba română pe care o primeşte în direct!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *