Societatea civila 2.0 si ONG-istul protestatar

Societatea civila 2.0 si ONG-istul protestatar

Cu aproape zece ani in urma, in noiembrie 2006, am organizat la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, Universitatea din Bucuresti, una dintre primele dezbateri publice pe tema proiectului de exploatare a aurului cu cianuri de la Rosia Montana. Consultarile, desi publice, erau la acea data relativ necunoscute publicului larg, dar studentii si activistii din ONG-urile GreenPeace Romania si Militia Spirituala au umplut amfiteatrul.

Continue reading

De ce Nicușor Dan nu va fi niciodată primar și de ce o formațiune politică bazată pe membrii societății civile nu va câștiga niciodată alegerile parlamentare

Măsurile de austeritate, tăierea salariilor bugetarilor, amenințarea tăierii pensiilor, ridicarea TVA, șomajul la stat și concedierile din privat, toate au dus la un vot negativ, la un vot împotriva PDL la alegerile locale din 10 iunie. Uniunea Social-Liberală, principalul actor anti-PDL, a fost votată nu pentru că s-ar fi bucurat candidații PSD sau PNL de încredere, ci pentru că USL este actorul politic care părea suficient de puternic pentru a înlocui PDL. Probabil că Nicușor Dan ar fi obținut un procent mai bun de 9% dacă mulți dintre bucureșteni nu ar fi votat cu cel mai puternic, respectiv cu cel care are cele mai multe șanse.

Continue reading

Ce nu ştie societatea civilă

Intervenţia preşedintelui Traian Băsescu în favoarea proiectului de exploatare a aurului de la Roşia Montană a dat prilej oponenţilor săi să îl acuze că face lobby în avantajul companiei canadiene şi că, în timpul orelor de lucru în care este plătit din bani publici, se ocupă de afaceri private. Unele voci i-au recunoscut totuşi preşedintelui meritul că, prin poziţionarea sa publică pentru dezvoltarea proiectului minier, a transformat un subiect secundar de presă într-unul de larg interes, introducîndu-l în agenda media în prime time şi în atenţia marelui public.

Susţinerea ostentativă de către Cotroceni a proiectului de la Roşia Montană a dezmorţit marea societate civilă în 2011, a mobilizat online şi offline, a animat opinia publică pe reţele sociale, a scos cîţiva protestatari în stradă şi a declanşat dezbaterea publică. Scandalul a antrenat pasiuni şi argumente de ambele părţi: locuri de muncă şi dezvoltare economică locală în schimbul cianurilor şi a distrugerii mediului. Astfel, ceea ce era de ani buni un debate exclusiv între interesele acţionariatului unei companii private şi apărătorii patrimoniului cultural şi de mediu a devenit un clivaj în care s-au separat puterea, politicieni şi oameni de afaceri, de ONG-uri, fundaţii, asociaţii şi simplii cetăţeni.

CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI ÎN DILEMA VECHE!

„Mica” societate civilă, timidă, dar ambițioasă

Bănuită de multe ori de interese meschine, acuzată de pasivitate ori de reacţie tardivă la problemele comunităţii, după 20 de ani de la Revoluţie societatea civilă dă semne că prinde viaţă. Nu este „marea societate civilă“ aparţinînd liderilor organizaţiilor neguvernamentale celebre care vorbesc la televizor sau care participă la concursuri de dans de mare audienţă. Este „mica societate civilă“ a asociaţiilor al căror nume nu se bucură de publicitate, ai căror membri nu stăpînesc secretele PR-ului, dar care se dezvoltă lent în comunităţi mici, odată cu schimbarea mentalităţii.

Numărul din ce în ce mai mare de voluntari implicaţi dezinteresat în proiectele micilor ONG-uri – tineri care cred că doar împreună cu alţii ca ei, revoltaţi de aceleaşi nedreptăţi, mai pot schimba lucrurile, cetăţeni dezgustaţi de abuzurile administraţiei publice şi de incompetenţa politicienilor de la care nu mai aşteaptă nimic, dar oameni care acţionează altruist, colectiv şi colegial – constituie dovezi că societatea civilă nu mai este doar o frumoasă fără corp a democraţiei româneşti.

Fostul Parc IOR din Bucureşti a semănat cu prilejul ONGFest, între 9 şi 11 septembrie, cu un Hyde Park, un simbol al discursului neîngrădit, al libertăţii de conştiinţă şi de exprimare. În spaţiile amenajate cu măsuţe, panouri sau expoziţii de fotografii, la ONGFest gazdele au fost voluntarii, oamenii obişnuiţi care cred că activismul în viaţa comunităţii şi solidarizarea în jurul aceleiaşi cauze pot sensibiliza autorităţile statului să vină la dialogul cu societatea pentru îndreptarea injustiţiilor sociale sau a derapajelor politice.

CITIŢI ARTICOLUL INTEGRAL ÎN DILEMA VECHE!

Noi şi Omul nou 3

Cultura orală tradiţională rurală, neîncrederea în ceilalţi care vine din comunism, frica de „celălalt”, teama de culturile diferite de a noastră cultivată de naţionalismul etnic, au ca rezultat absenţa asocierii şi politizarea societăţii civile. Ultimii 20 de ani care ne-au convins că statul e slab şi nu e în stare să ne apere drepturile, chiar dacă le-am cunoaşte, accidentează spaţiul public şi au ca principală consecinţă ineficienţa instituţiilor.

Despe toate s-a vorbit în emisiunea Art@.ro, difuzată pe TVR Cultural, prezentator Andrei Văcaru.