2010

2010

24 Februarie 2010

“Secretul unui reportaj premiat cu Emmy”

dsc_1105“Cititi si invatati!” Jurnalista Paula Herlo a reluat acest mesaj de cateva ori la prima editie din 2010 a Serilor FJSC. Reportajul de succes si reusita & recunoasterea in aceasta profesie sunt dependente de munca de teren, de anii de lucru cu oamenii, de personajele din povestile reportajelor, dar si de cartile pe care le citesti ca ziarist in pre-documentare.

Reporterul Paula Herlo le transmite viitorilor ziaristi, acum studenti la jurnalism, ca “ai nevoie de carte ca sa ai parte”. Secretul reportajului premiat cu Emmy este sa il faci pe telespectator sa traiasca exact ce ai trait si ai simtit tu acolo, la filmare. Daca ti-a venit sa plangi trebuie sa declansezi aceeasi emotie spectorilor. Daca ai ras, sa ii faci si pe ei sa rada la stiri.

dsc_1094  dsc_1080  dsc_1093

Studentii nu au ratat ocazia sa puna in discutie moralitatea “Stirilor de la ora 5″, iar unii dintre ei au comentat si ipoteza ca reporterul sau stiristul care produce aceste materiale jurnalistice profita de personajele reportajelor & stirilor sale. Explicatia Paulei Herlo este argumentul jurnalistului constrans de exigentele pietei in incercarea de a face presa de calitate: “Stirile de la ora 5″ fac 7.5 puncte de rating intr-o tara in care nimeni nu admite ca se uită la asa ceva. O campanie sociala precum “Romania, te iubesc!” face doar 3 puncte de rating. Concluzia: poti face jurnalism pentru rating in aceeasi institutie in care poti face jurnalism de calitate – cu materiale premiate de Academie. In Romania, cel putin deocamdata, jurnalismul de calitate nu plateste salariile jurnalistilor si nu aduce venituri din publicitate.

23 martie 2010

“Copii Uraniului”

serile fjsc-copiii uraniuluiVizionarea si dezbaterea documentarului “Copii Uraniului” in prezenta celor doi regizori – Adina Popescu si Iulia Ghervas, un film produs de catre Libra Film, cu sprijinul Centrului National al Cinematografiei.

Filmul, castigator al premiului pentru “Cea mai buna cercetare intr-un film romanesc” la editia 2009 a Festivalului International de Film Documentar ASTRA de la Sibiu, spune povestea dramatica a asezarii miniere Baita Plai din judetul Bihor.

10 Mai 2010

“Reportajul de război” 

laptop_AdelinAdelin Petrisor a povestit studentilor despre experientele sale in Irak, dar nu s-a ferit sa faca critica jurnalismului romanesc actual mirandu-se ca jurnalistii romani rapiti in Irak in primul mandat Basescu au renuntat astazi – poate prea usor – la profesia lor. Adelin s-a referit la mogulul Dan Voiculescu si la Presedintele Basescu marturisind ca niciodata nu a scris vreun reportaj la comanda. Poate ca nici miza nu este aceeasi atunci cand faci reportaje de politică externa.

Adelin a incurajat studentii FJSC spre o cariera in media, subliniind ca se poate trai decent din salariu in presa, dar ca sunt destui confrati care sunt supralicitati peste nivelul lor de competenta (cu exemplificari de tipul Bianca lui Bote vs. interviuri sau reportaje specifice jurnalismului autentic). In esenta a fost o marturisire de credinta si un apel la o presa de calitate.

Despre eveniment au scris de bine si cei de la stiridebine!

28 Octombrie 2010

“Jurnalismul de televiziune – in criza?”

DSC_1517Andreea Esca ne-a povestit cum a pornit de jos, ca reporter la TV Soti, iar din banii de salariu isi cumpara guma de mestecat. Nu avea bani, dar era fericita. Facea televiziune, atunci ca si acum, pentru ca „televiziunea este dragostea ei”. Nu a facut cursuri de dictie, dar a luat lectii de la scoala CNN. A platit pentru cursurile de jurnalism atunci cand meritau. Andreea Esca apreciaza ca este importanta pregatirea teoretica din scolile de jurnalism cata vreme dublezi lectura cu practica. Se considera jurnalist desi cei mai multi o eticheteaza „star” sau „vedeta de televiziune”. Si ca sa ajunga jurnalistul de la ProTV a invatat in scoala CNN, a facut reportaje in frig si in zapada, a prezentat mult timp jurnale de noapte. A facut ceea ce a simtit ca trebuie sa faca: sa devina, pur si simplu, Andreea Esca.

Despre eveniment au scris paginademedia.ro si ziaristii de la Adevarul si Realitatea.

 

  

(foto de Alexandru Matei)

15 noiembrie 2010 

“Atlasul corpului uman”

dsc_3511Vizionarea documentarului “Atlasul corpului uman”, dezbatere organizata cu sprijinul Generatia Sanatatii si Discovery Romania. Care este structura scoartei cerebrale si in ce mod transmite sistemul nervos mesajele senzoriale catre creier? Care este diferenta dintre craniul unui adult si cel al unui nou-nascut? Sunt cateva intrebari la care raspunde documentarul Atlasul corpului uman. Structura si functiile organismului, un ghid care ne ajuta sa intelegem complexitatea structurii corpului omenesc si modul de functionare a intregului organism.

7 Decembrie 2010

Jurnalismul de modă veche”

DSC_0044Petrisor Obae, de la paginademedia.ro, a vorbit studentilor despre ce inseamna jurnalismul de calitate si despre cum etica profesionala a cazut in dizgratie o data cu emisiunile de televiziune de tip pamflet care au ironizat si decredibilizat in ochii publicului jurnalismul ghidat de valori ca obiectivitate, verificarea din mai multe surse si interes public. Practicienii acestui stil de jurnalism de manual si cei care cred in jurnalismul dupa manual au fost etichetati drept “deontologi”, iar locul lor a fost luat in studiourile TV de parerologi, cu diferenta ca cei din urma, cu cat au mai mult tupeu, cu cat lanseaza zvonuri, raspandesc informatii neverificate sau debiteaza prostii în prime-time, cu atat fac mai mult rating.

15 Decembrie 2010

“Umorul in mass-media din Romania”    

dsc_6766Dialogul cu jurnalistul si scriitorul Eugen Istodor de la Academia Catavencu a produs zambete in randul participantilor. Pretextul intalnirii Catavencilor cu studentii FJSC l-a oferit (re)lansarea revistei destinate elevilor si studentilor, Academia de Gashca, supliment al revistei Academia Catavencu.

Este vorba despre un proiect destinat tuturor studentilor care vor sa scrie, sa isi incerce talentul si sa fie publicati. Eugen Istodor le-a spus studentilor ca oricine vrea sa scrie este bine venit: „Scrieti baieti, orice, numai scrieti!”, facand astfel aluzie la renumitul apel incurajator adresat de catre Ion Heliade Rădulescu tinerilor scriitori in primul numar al revistei Dacia Literara, Introductie.

 (foto stanga: Eugen Istodor,
foto dreapta: Antonio Momoc)catavencii

2011

2011

24 martie 2011

“Cum arata Romania din primul birou editorial romanesc deschis la Bruxelles”

Jurnalistul Ovidiu Nahoi, redactor-sef la Adevarul Europa si Simona David, director Corporate Affairs la Adevarul Holding au vorbit la prima editie din 2011 a Serilor FJSC despre primul birou editorial romanesc pe care Adevarul Holding l-a deschis la Bruxelles in noiembrie anul trecut.

Ovidiu Nahoi a punctat ca Bruxelles este un “oras birou in care a vazut cei mai multi oameni taraind valize si serviete” si ca 80% din legislatia Romaniei se face acolo. De asemenea, in Bruxelles, exista cea mai mare adunare de presa din lume, aproximativ 3000 de jurnalisti acreditati făcandu-si simtita prezenta la institutiile Uniunii Europene. In fiecare zi, au loc cate 100 de evenimente la care oamenii de presa sunt invitati sa participe.

Ovidiu Nahoi si Simona David au vorbit despre avantajele pe care le-ar putea avea jurnalistii romani o data cu deschiderea unui birou editorial la Bruxelles: acolo exista conditii bune pentru jurnalisti, exista o zona de comunicare online foarte buna, exista o incredere reciproca intre presa si politicieni, o cantitate de informatii surprinzătoare si din aceasta cauza jurnalistul trebuie sa fie atent la ceea ce selecteaza pentru a transmite publicului de acasa. Exista si dezavantaje la Bruxelles: birocratia si barierele unui limbaj rigid, folosit mai ales de comisarii europeni.

Ziaristul Ovidiu Nahoi a invocat si cazul europarlamentarului roman Adrian Severin pentru a ilustra diferentele de abordare de comunicare dintre politicienii romani si straini: politicienii de la PSD si-au inchis telefoanele dupa izbucnirea scandalului, in vreme ce europarlamentarii altor state au organizat o conferinta, au trimis materiale video si declaratii scrise jurnalistilor, au dat dovada de transparenta maxima. Simona David i-a invitat pe studentii de la jurnalism sa se înscrie la un program de internship. Pentru a participa, cine este doritor trebuie sa trimita pe adresa de e-mail cariere@adevarulholding.ro un CV si o scrisoare de intentie in care sa povesteasca de ce doreste un internship la Adevarul!

Despre eveniment au scris si ziaristii de la Adevarul.

(Fotografii realizate de Irina Prisacariu)

13 aprilie 2011

“Pap Pics – Jurnalism investigativ sau presa de scandal?”

Invitatul Bill Averry, jurnalist la Pap Pics (Paparazzi Picture Agency – Agentie din Londra, fost fotograf pentru cotidianul The Sun vreme de 10 ani) si Razvan Voicu, jurnalist roman colaborator la PapPics au dezbatut cu studentii FJSC despre cum sunt perceputi paparazzi in occident si in Romania.

Bill Averry a punctat ca paparazzi nu inseamna doar sa apesi pe un buton, ci presupune multa munca de investigatie pentru care trebuie sa ai anumite calitati de ziarist. Un paparazzo trebuie sa gaseasca povestea, sa fie curios in legătura cu povestile din media. Bill Avery spunea ca nu e posibil sa afirmi ca nu gasesti poveşti in Romania, cand in tara noastra exista atatea scandaluri, atatea probleme economice, fapte de coruptie etc. Concluzia lor: un paparazzo este vazut prost la noi pentru ca este confundat cu fotografii de la rubrica monden.

Razvan Voicu a oferit numeroase exemple de vedete care au facut orice a fost necesar sa fie cunoscute de publicul larg, printre care Bianca Dragusanu si Monica Columbeanu. Paparazzi ajuta la randul lor starurile sa se faca cunoscute, presa avand nevoie de astfel de personaje pentru ca vand. Pentru vedete nu conteaza dacă publicitatea este pozitiva sau negativa, important este sa vorbim despre ele. Multe vedete din Romania vor sa apara pe prima pagina sau in prime-time si de aceea ii cauta pe paparazzi si le fac agenda.

Bill Avery a argumentat ca jurnalistii de la Pap Pics nu cauta povesti doar din sfera mondena, ci si din cea sociala sau politica. Acesti jurnalisti folosesc fotografiile pentru a demonstra ca ceea ce publica ei este adevarat. Cea mai mare problema pe care a intampinat-o jurnalistul britanic Averry in tara noastra este ca nu gaseste oameni cu care sa lucreze. Cei care doresc un job la PapPic trebuie doar sa dea un email la adresa info@pappics.co.uk.

(Fotografii de Irina Prisacariu)

19 octombrie 2011

“Secretele unui interviu cu Presedintele”

Luca Niculescu (RFI, TVR, Digi 24) a urmat cursurile Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii‚ Universitatea din Bucuresti, promotia 1995. Nu a intrat la FJSC din prima incercare, dar daca ar fi sa o ia de la capat, ar da admitere tot la FJSC. Se mandreste cu aceasta facultate, a invatat notiunile de baza ale profesiei sale aici, si-a insusit cultura profesionala si face jurnalism de informare pentru ca la cursurile FJSC a asumat regula jurnalismului de calitate ca genul de opinie nu se amesteca cu cel de informare.

Este redactor sef la RFI si realizator-moderator al unei emisiuni de politica externa la TVR. Nu isi exprima in programele sale opiniile politice, cum elegant refuza sa o faca chiar si atunci cand scrie editoriale la Dilema veche. Afirma cu mandrie ca a rezistat oricarei tentatii, ca nu a facut compromisuri si nu a cedat presiunilor redactionale sau politice. Nu preda intrebarile niciodata invitatilor sai înainte de emisiune si se ocupa/ se asigura personal de prezenta invitatilor in studio.

Luca Niculescu a primit mai multe premii pentru radio şi televiziune: premiul (Asociatiei Profesionistilor din Televiziune) APTR 2008 pentru talk-show si premiul APTR 2011 pentru emisiune-magazin. Institutul European din Romania l-a desemnat in 2010 Personalitatea Europeana a anului. Dar la FJSC a vorbit cu modestie despre ce inseamna pentru el sa fie jurnalist si despre oportunitatea pe care o ai in aceasta profesie de a sta de vorba de la egal cu cei mai puternici oameni ai lumii.

Intitulata “Secretele unui interviu cu Preşedintele” dezbaterea nu a fost una dedicata exclusiv talk-show-lui cu Traian Băsescu. Cu umor si echilibru, Luca a marturisit ca are mereu emotii in direct, ca nu doarme prea bine inaintea unui interviu cu personalitati de prim rang, ca nu e prea spontan si tocmai din acest motiv asi pregateste temeinic interventiile si ca isi face auto-critica dupa emisiuni in legătura cu intrebarile pe care nu le-a adresat la timp sau la momentul oportun.

Realizator de emisiuni de politica externa, Luca Niculescu nu a ezitat sa vorbeasca despre imaginea Romaniei in presa occidentala, in special in cea din Franta, precum si despre criza financiara internationala. Jurnalistul a analizat si scenariile posibile in legatura cu viitorul sau destramarea Uniunii Europene si a zonei euro, insitand pe falsitatea mitului ca statul-social s-ar afla la originea crizei si pe importanta ca statele din zona euro sa identifice solutii politice si economice solidare pentru salvarea de la faliment a statelor componente care au preluat datoriile bancilor private.

(Foto de Alexandru Matei)

23 octombrie 2011

Un brand: “Romania, te iubesc!”

Un inger l-a sfatuit pe Alex Dima (ProTV) sa aleaga profesia de jurnalist dupa ce urmase cursurile Seminarului Teologic si dupa ce a predat vreme de un an ora de religie la clasele primare. Acest inger este sotia lui care s-a ridicat la cer dupa ce s-a stins dramatic intr-unul din spitalele din Romania. Aceasta este marturisirea pe care Alex Dima a facut-o in fata studentilor FJSC.

Alex Dima a fost cum e firea lui: emotionat, direct, sincer, modest, plin de umor, spontan, profesionist. A  comentat cateva din materialele sale de la “Stirile ProTV” si de la “Romania, te iubesc”: orfanii crescuti de preotul din Valea Screzii, canicula in Clejani, masacrul asupra padurilor din Bihor, Harghita si Covasna.

A vorbit despre experienta sa kafkiana dintr-o televiziune condusa de Silviu Prigoana (Realitatea TV in 2002, acolo unde a fost coleg si cu moderatorul evenimentului Serile FJSC). S-a confesat cum a trecut de la salariul de profesor de 70 de euro, la cel de jurnalist. A dezvaluit cum s-a nascut “Romania, te iubesc” si ce rol a jucat “shogunul” ProTV, Adrian Sarbu. A povestit cum ajunge el la un subiect, cum si cat se documenteaza, cum obtine informatia, cum fura constant meseria de jurnalist. O ancheta la “Romania, te iubesc” inseamnă doua luni de documentare si peste 70 de ore de filmare bruta. O stire sau un reportaj pentru “Stirile ProTV” il costa doua ore.

Studenţii FJSC au scris pe facebook ca Alex Dima este genial. Nu-i contrazic, dar cred ca mai curand ei au simtit emotia profunda si pasiunea nebuna cu care Alex Dima isi face meseria. Zi de zi, Alex Dima este indragostit de munca lui, de viata de reporter. La Serile FJSC fiecare vizionare de material semnat Alex Dima a fost urmata de ropote de aplauze, iar la final s-a aplaudat ca la opera, in picioare. Au fost doua ore de dezbateri. Si pentru căa unii studenti nu s-au saturat, au mai petrecut o alta ora la povesti cu Alex Dima despre viata de la filmare.

(Foto de Bute Cezar Constantin)

23 noiembrie 2011

“De la rapirea jurnalistilor in Irak la primul WikiLeaks din Romania”

Ovidiu Ohanesian a povestit la Serile FJSC despre zona ascunsa, sumbra, mai putin discutata a meseriei de jurnalist, a jurnalismului care investigheaza acolo unde accesul la informatii i se refuza prin secretizare. Despre inceputurile carierei sale, Ohanesian a precizat ca nu a urmat o facultate de profil, ca a incercat mai multe meserii si pana la urma a absolvit o Facultate privata de Management. Este jurnalist din 2003, de cand a trimis la ziarul “Romania Libera” informatii despre combinatul Krivoi Rog din Ucraina. Interesul opiniei publice pe tema acestui subiect a dus la angajarea lui la ziar, la sectiunea investigatii.

Jurnalistul a marturisit ca a preferat intotdeauna sa isi desfăşoare munca de teren in zone saracacioase, de conflict, precum Orientul Mijlociu, Rusia, Afganistan, deoarece le vedea mult mai interesante decat pe cele stabile economic. La intrebarea din sala “Cum s-a alcatuit echipa de jurnalisti trimisi in Irak?” Ovidiu Ohanesian schitează un zambet. Isi aduce aminte apoi, cu putină indignare, de campania electorala din 2004 a lui Traian Băsescu si de promisiunile privind schimbarea institutiilor statului si a societatii romanesti.

La inceputul anului 2005 Ovidiu Ohanesian a primit din redactia ziarului RL propunerea de a merge in Irak impreuna cu ceilalti doi jurnalisti de televiziune – Sorin Miscoci si Marie Jeanne Ion, pentru a realiza un reportaj. Dupa cinci zile petrecute in Irak, cei trei au fost rapiti pe strada si racolati intr-o masina.

Ulterior, la intoarcerea in tara, jurnalistul a descris experienta rapirii in trilogia: “Amintiri din portbagaj”. Despre cele cincizeci si unu de zile (51) in care a fost rapit si pe care le-a petrecut flamand in subsolul unei ferme, jurnalistul vorbeste de parca ar povesti o piesa de teatru absurd: vanataile de pe fetele lor, urmele loviturilor care storceau lacrimi telespecatorilor din Romania erau un simplu machiaj; mesajul de salvare doar o simpla regie, iar rapitorii ii cereau indicatii cameramanului Miscoci privind utilizarea camerei video. Cu cat suspiciunile presei din tara privind veridicitatea acestei rapiri era pusa la indoiala, cu atat rapitorii ofereau un cadru cat mai realist: pe cameramanul Sorin Miscoci l-au imbracat in portocaliu pentru a sugera un ritual al mortii intalnit adesea in rapiri, iar pe Ovidiu Ohanesian nu l-au mai machiat, ci l-au lovit in realitate

Despre rapirile din Irak, Ohanesian a vorbit ca fiind niste „operatiuni speciale” care urmaresc scopuri oneroase, iar cei care se afla in spatele acestor operatiuni apar la televizor si vorbesc despre o lume mai buna. Ovidiu Ohanesian a povestit mai in gluma, mai in serios ca i-a gasit pe falsii rapitori pe Facebook unde apar in fotografii alaturi de familiile lor.

Mesajul lui Ovidiu Ohanesian catre cei care se indreapta spre profesia de jurnalist: “ Daca parintii si bunicii nostri au fost invatati sa fie mintiti, noi nu avem nici o scuza. Traim intr-o era informationala si trebuie sa stim daca este urmarit interesul public sau nu. Esenta acestei profesii consta in a deschide ochii opiniei publice.”

(Foto de Alex Matei)

7 decembrie 2011

HBO Romania – Despre productia documentarului “Lumea vazuta de Ion B”

dsc_0091Absolvent de FJSC, producatorul HBO, Aurelian Nica, le-a raspuns studentilor de la Jurnalism intrebarilor precum “Care e reteta succesului unui documentar?” si ”Cum de a trecut de la jurnalism la productie tv ?” Producatorul executiv, Aurelian Nica, a explicat in ce consta munca de productie si a aratat ca in ciuda prejudecatilor, “producatorul nu este doar omul cu banii”.

Dupa vizionarea documentarului ”Lumea vazuta de Ion B.” studentii au dorit sa afle ce s-a intamplat cu Ion B. si daca va exista o continuare a filmului care sa urmareasca viata artistului de dupa succesul international castigat din expozitiile in strainatate. „Eram in Elvetia si ne pregateam pentru o expozitie ce urma sa aiba loc. In timp ce toata lumea era la masa, Ion a fost gasit langa niste tomberoane cautand reviste pentru a le decupa. Nu este atat de usor sa rupi un om din mediul in care a trait timp de treizeci de ani. Artistul e ca o planta care este posibil sa nu prinda iar radacini atunci cand ii schimbi locul.”

Aurelian Nica apreciaza ca in Romania nu exista un public de filme documentare, dar este convins ca publicul poate fi educat in directia buna. Asta propun si productiile orginale HBO: managerii HBO au observat ca proiectate in sali de cinema, documentarele nu au succes la public in Romania, dar daca sunt aduse in festival, atunci salile de proiectie sunt pline.

2013

2013

6 martie 2013

“Jurnalismul narativ”

Invitati: Cristian Lupsa & Decat o Revista

lupsaInvitatii mei de la Decat o Revista au povestit studentilor FJSC, colegilor lor mai mici, cum au ajuns sa faca ceea ce fac astazi. Cu pix si carnetel, oameni in toata firea luau notite, subliniau idei, faceau observatii despre ce expunea fiecare dintre colegi si despre reactiile din sala. Adrian Lungu a povestit despre “cititori, ca oameni”. Gabriela Piturlea a spus povestea bucatarului de chocolate chip cookies si nu a vorbit deloc despre ea insasi. Oana Sandu a vorbit despre “ascultatorul de radio ca bizon” in filosofia de marketing a radio Europa FM, dar si despre reportajele ei din care reies indiferenta autoritatilor fata de persoanele cu autism si despre problemele grave din domeniul sanatatii mintale. Lavinia Gliga a vorbit despre “scrisul ca act intim”. Gabi Dobre (a carui activitate de la ActiveWatch o cunosc foarte bine de pe vremea cand lucra cu fosta mea colega Liana Ganea) a vorbit despre cum orienteaza editorialistul reporterii pe care ii trimite pe teren.

Cristian Lupsa, responsabilul principal al revistei, nu a ascuns pasiunea lui pentru presa iesita de sub tipar. Si desi nu e deloc anti-new media, a atras atentia asupra consumului de presa online vs print in Romania: digitalul nu este deloc mai ieftin decat printul, ba ar putea fi si mai scump. Dar consumatorii de continut online din Romania nu sunt inca dispusi sa plateasca pentru ceea ce iau de pe internet. Userii vor accces gratuit la continutul online. Se va schimba la un moment dat acest tip de consum si atunci Decat o Revista va schimba strategia. Din acest motiv, a face astazi o revista in print pe care oamenii o vor pastra ca obiect de colectie este un imbold pentru ei si pentru continuarea unui business al carui viitor are deocamdata multe necunoscute.

Cristian a vorbit si despre cum se face jurnalismul in Romania si cum nu ar trebui sa se faca: fara verificarea numelor din stire sau a datelor, cu informatii eronate sau de-a dreptul false. Jurnalistul roman este copy-paste, superficial si neatent la consecintele actului jurnalistic. Jurnaliştii de la Decat o Revista, cei mai multi dntre ei fosti mei studenti, poarta cu ei constiinta omului care lucreaza in interesul cititorilor. Este un curaj si un lux pe care nu stim cum si-l permit si re[rezinta un model de afacere de presa care daca va creste poate rasturna multe pronosticuri despre viitorul jurnalismlui.

Motivatia lor? Dincolo de placerea de a scrie, de a citi, de a fi in mijlocul oamenilor? Este aceea de a vedea cum lucrurile se schimba si cum, sub influenta scrisului lor, oamenii se schimba. Am spus-o si la dezbatere: nu stiu daca lumea sau oamenii vor fi afectati de impactul scrisului lor. Dar stiu ca prin jurnalismul profesionist pe care il practica, prin modelul pe care il oferă tinerilor cititori si scriitori care vor ss fie ca ei, jurnalismul romanesc a suferit deja schimbari, iar societatea romaneasca arata un pic altfel cand ne uitam la acesti tineri jurnalisti, cand i ascultam sau ii citim.

             

9 aprilie 2013

“Daca nu stai cuminte, vine tiganul si te fura!”

Invitat: Ambasadorul Regatului Tarilor de Jos, Excelenta sa Matthijs van Bonzel

Eveniment organizat cu Agentia Impreuna in Saptamana romilor.

Ambasadorul Regatului Tarilor de Jos a discutat cu studentii FJSC despre implicatiile cetateniei europene a rommilor si despre percepția minoritatii roma in Europa.

24 octombrie 2013

“Cum ne alegem modele profesionale in jurnalism si publicitate”

Invitat: Andi Moisesu, ProTV

DSC_0171 DSC_0079  1375996_10200843583077239_1338160794_n  DSC_0087  1392519_10200843583037238_100681547_n

Foto de (Bute Cezar Constantin)

Andi Moisescu si-a pastrat peste ani atitudinea de om normal in ciuda statutului de vedeta de televiziune. L-am invitat la Serile FJSC prima oara în 2006 cand a fost ales (alaturi de CTP), prin sondaj, pe primul loc in topul modelelor profesionale ale studentilor Facultatii de Jurnalism. La dezbaterea de atunci spunea cu modestie si cu umor ca de fapt si el venise in sală sa-l asculte pe Cristian Tudor Popescu.

In 2013 a revenit mai matur la Serile FJSC, dar cu aceeasi atitudine de om cu picioarele pe pamant, constient de efortul si profesionalismul care l-au adus la nivelul de notorietate si recunoaștere la care se afla. Au fost peste 300 de studenti in sala atrasi ca de un magnet, iar cei prezenti au discutat cu Andi despre manipulare prin televiziune, despre cata educatie poate face o televiziune privata, despre produse mediatice comerciale care nu exclud calitatea, despre ipoteza daca generatia tanara poate oferi alte modele profesionale.

Desi Andi a spus foarte putine lucruri noi despre cariera lui, a confirmat si cu acest prilej calitatea sa umana. Cu simplitate a subliniat ca el nu ar avea niciun talent in plus fata de restul oamenilor, poate doar niste experiente in plus provenite din faptul ca a stiut sa pretuiasca timpul pe care nu l-a risipit. Iar atunci cand a fost intrebat daca se autocenzureaza din motive de PR a raspuns ca nu exagereaza si nu se cenzureaza, ci vorbeste cu masura. Castigul serii a fost tocmai aceasta abordare cumpatata si de bun-simt din partea unui om care a reusit, a unui profesionist de televiziune care declara cu ironie in fata studentilor: „Unele vedete de televiziune ajung sa creada ca l-au apucat pe Dumnezeu de picior, ba chiar ca se pot trage de bretele cu el.”

14 noiembrie 2013

“De la gherila la patrula”

Invitat: Vlad Craioveanu, Radio 21

DSC_0206Vlad Craioveanu nu a pus niciun pic de fard, niciun pic de machiaj in povestea vietii lui de om de radio sau de vedetade televiziune. A marturisit cum traia la inceputul carierei sale cu 60 de euro pe luna, restul de 70 de euro din salariu platindu-i pe chirie, in vreme ce trustul la care lucra facea milioane de euro din publicitatea obtinuta pe seama rating-urilor sale. A plecat de jos si a vrut sa ajunga repede sus, socand un public conservator, putin educat si traditionalist.

Pana la urma “brandul” Craioveanu se diferentiaza tocmai prin ironia acida cu care abordeaza viata, societatea si show-ul, prin curajul de a spune cu cinism, cu umor, in direct, absolut tot ce ii trece prin cap, prin originalitatea cu care rade de tot ce este grav, printr-o anumita sinceritate cu care daca te intalnesti nepregatit te poti întreba daca nu cumva omul e ticnit. Dar ticneala nejucata a lui Craioveanu este un fel neobisnuit de a fi 100% sincer cu tine insuti si curajos in a exprima cu exactitate exact ceea ce gandesti depre ceilalti.

Craioveanu: „Ca sa fii un om bun de radio, nu ai nicio sanss daca esti normal, daca te incadrezi in spiritul de turma, lumea e plina de oameni normali. Scoate-ti-va nebunia la suprafata, partea aceea frumoasa a ei!”

Continue reading

2014

2014

9 ianuarie 2014

“Free China – Curajul de a crede”

Invitat: jurnalistul Epoch Times Romania, Adrian Sturdza

2014La inceputul anilor 2000, Adrian a fost arestat in China pentru ca a indraznit sa protesteze in Piata Tiananmen impotriva tratamentelor aduse practicantilor Falun Gong. Dupa vizionarea documentarului “Free China – Curajul de a crede” a povestit studentilor de la jurnalism despre comunismul chinez, despre cenzura internetului si anularea libertatii de exprimare din China, precum si despre sprijinul pe care il aduce practicantilor Falun Gong  – miscare perceputa ca o amenintare politica si civica de catre guvernul comunist chinez.

20 martie 2014

“Real Life Advertising”

Invitat: directorul de creatie McCann Erickson, Catalin Dobre
DSC_0041

Catalin Dobre, autorul campaniilor “Romanii sunt destepti” si “Romanii au initiativa” si “inventatorul” lui Ghita Ciobanul, a oferit un curs de advertising și social engagement prin new media la Serile FJSC. Catalin a prezentat mai multe case-studies apartinand agentiei McCann premiate la Cannes si a descris cateva dintre tehnicile de activare ale utilizatorilor prin apelul la retele sociale.

15 mai 2014

“Bunul-simt face rating? Garantat 100%!”

Invitat: realizatorul TVR, Catalin Stefanescu

DSC_0044

Raspunsul la intrebarea pretext din titlul dezbaterii era evident cunoscut auditorului inainte de inceputul discutiilor. Durata de viata a emisiunii “Garantat 100%”  si calibrul invitatilor lui Catalin Stefanescu constituie garantii in sine si argumente extrem de solide ca bunul-simt in media daca nu face rating, cel putin construieste o comunitate durabila de valori si un public fidel produselor de calitate din presa de televiziune.

Invitatul s-a recunoscut un mare consumator de Radio Romania Cultural, desi admite ca si la radioul public, ca de altfel si la televiziunea publica, se simte absenta dinamismului si ca asa se pune uneori praful. Din acest motiv pentru el sunt foarte importante ritmul, montajul si imaginea emisiunii sale. A povestit ca face saptamanal naveta de la Cluj si ca nu are de gand sa se mute in capitala. E îndragostit de carti si muzica ceea ce se reflecta in continutul emisiunilor sale.

9 octombrie 2014

“Mass-media, alegerile si frauda electorala. Cum acoperim ca jurnalisti campania electorala”

Invitat: directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice, Adrian MoraruSerile FJSC cu Adrian Moraru_9.09.2014

In contextul unei campanii prezidentiale dure, invitatul a explicat studentilor FJSC legislatia privind organizarea proceselor electorale in Romania, ce au voie si ce nu au voie sa faca echipele de campanie pentru candidati in materie de publicitate electorala, finantare, campanie negativa si despre cum se pot implica tinerii in calitate de cetateni si observatori pentru a depista si reclama eventualele nereguli din campania electorala.

 23 octombrie 2014

“Publicitatea electorala in Romania. Mobilizeaza sau demobilizeaza?”

Invitat: Managing Partner la 23 Communication Ideas, Bogdan Naumovici

Serile FJSC cu Bogdan Naumovici_23.10.2015

Bogdan Naumovici a analizat impreuna cu Antonio Momoc, moderatorul dezbaterii, clipurile electorale  promovate la alegerile prezidențiale din 2014, 2009 si 2004. Impresia lui Naumovici este  aceea ca partidele mari si candidatii lor nu au niciun interes in profesionalizarea comunicarii politice. Publicitatea electorala mai profesionista ar insemna si un public mai informat, iar niciun politician provenit din partidele mari nu e interesat sa investeasca in reclame sau afise de calitate pentru ca se bazeaza si mizeaza pe ignoranta si dezinteresul celor mai multi alegatori, si in special pe fidelii masinariilor de partid care voteaza la comanda.

20 noiembrie 2014

“Candidatul, mesajul, contextul. Despre primul presedinte internet al Romaniei”

Invitat: general manager la GMP, Felix Tataru

Fostul cameraman de la ProTV le-a destainuit studentilor ca pe vremea cand era in ultimul an la Seminarul de Teologie si-a asumat riscul unei afaceri personale lansand la doar 25 de ani propria sa agentie de publicitate intr-un apartament de bloc. 95% din activitatea si veniturile sale vin din publicitate comerciala si doar 5% din publicitatea politica, desi publicului larg ii este mai cunoscut numele Felix Tataru din campanii electorale. Prima campanie a condus-o pentru PD-ul lui Petre Roman in cursa pentru Primaria Bucurestiului pe vremea cand era un tanar publicitar necunoscut. Partidul Democrat era un partid mic, de doar 6 procente, si ezita intre candidatii Simona Marinescu si Traian Basescu. De fapt, PD nici nu avea ca tinta castigarea alegerilor. Tataru a mizat pe marinar, a prevazut ca Basescu va castiga Primaria capitalei, dar nu l-a crezut nimeni. Asa a aparut o candidatura surpriza si mesajele electorale “Vin la primarie” si “Arde-i la vot!” In turul 2 Basescu a castigat totusi la limita obtinand putin sub 1 procent in plus fata de Sorin Oprescu. Tataru spune ca aceea a fost prima campanie din Romania neconventionala ca stil. Apoi, Basescu i-a contractat si pentru prezidentiale.

Tataru si-a adus contributia si la sloganul “Sa traiti bine!” A fost mai mult o joaca la o sedinta foto la care Basescu trebuia sa salute privind in camera de filmat cu “Sa traiti!” si a intrebat dupa sesiunea foto daca “e bine?” Atunci a realizat Felix ca sloganul trebuia sa fie “Sa traiti bine!” Nu crede ca a greșit ajutandu-l pe Basescu in doua randuri: “romanii ar trai mai bine daca s-ar fura mai putin, iar azi, dupa 10 ani de mandat Basescu, din ce in ce mai multi hoți ajung la inchisoare”. Admite ca in campania din 2009 a fost mai greu pentru ca Basescu era in functie si trebuia sa dea seama pentru guvernare si sa explice de ce oamenii nu traiau bine. Alegerile prezidentiale din Romania au fost caștigate mereu de candidati in functie si doar Basescu in 2009 a reusit sa castige din pozitia de Presedinte in functie (o mai facuse doar Iliescu in ’92).

Serile-FJSC-cu-Felix-Tătaru_20.11.2014Subliniaza o diferenta intre Iohannis si Basescu: Basescu dorea sa castige alegerile. Iohannis dorea sa conduca Romania. Recunoaste ca la alegerile din 2014 a fost doar un consultant independent si ca esential in castigarea alegerilor a fost contextul (votul din diaspora), nu comunicarea politica. A inventat pentru Traian Basescu gherila digitala in 2004, dar nu s-a ocupat de campania online a lui Iohannis 10 ani mai tarziu (pe care a coordonat-o Vlad Tausance). Sloganul “Romania lucrului bine facut” era pe ultimul loc in preferintele echipei de campanie si asa reiesea si din cercetare sociologica. Felix a mizat iar pe calul castigator: a insistat ca profilului lui Iohannis i se potriveste acel slogan, mai ales ca il folosise cu alte prilejuri publice, in dezbateri Tv. Sloganul vorbea despre o stare de spirit spre care sa se indrepte Romania.

2019

2019

21 martie 2019

,,Provocările profesiei creative. Cât de cool (mai) să lucrezi în publicitate și PR?”

Invitate: Ruxandra Papuc – Creative Director, McCann Worldgroup Romania, Atoussa Sophia Bassiri – “Account Lead, Cheil | DIA, Europe & Sabina Cornovac – Content Creator; Manager SavaBros

21.03.2019O dezbatere despre vocația de a fi în PR&publicitate în R3 și despre cât de cool (mai) e pentru generația 2.0 să lucreze în agenții de PR&Publicitate. O poveste despre ce ne motivează să facem ceea ce facem în comunicare. Inspirat de prezentarea pe care creativa Ruxandra Papuc a oferit-o stundeeților aș spune parafrazându-l pe JFK: nu te intreba ce face publicitatea pentru tine, întreabă-te ce poți face tu (în) pentru publicitate.

16 aprilie 2019

                                               ,,Jurnalismul de inevstigație. De la televiziune la internet”

Invitat: Ovidiu Oanță – ProTV

Ovidiu Oanta 16.04.2019Ovidiu Oanță, corespondent și reporter StirileProTV a răspuns invitației mele pe facebook și  m-am revăzut cu vechiul meu coleg de la Radio InfoPro în clasica sală 614 de la etajul 6. Sala de curs a fost neîncăpătoare cu puțin timp înainte de sosirea oaspetelui, chiar plină până la refuz cu studenții la Jurnalism, Publicitate și Comunicare, așa cum se întâmpla pe vremea când Andreea Esca sau Andi Moisescu de la Media Pro erau invitații mei la Serile FJSC. A fost un debate sincer și deschis despre jurnalismul de investigație și despre libertatea de exprimare a presei în epoca Dragnea. Cea mai grea întrebare din sală: “dacă ați fi fost Ministrul Justiției, Tudorel Toader, i-ați fi retras acreditarea reporterului Ovidiu Oanță?” Prilej pentru Ovidiu Oanță să amintească de solidaritatea de breaslă și miile de like-uri și share-uri din partea colegilor și prietenilor care l-au susținut în ziua când Toader i-a refuzat re-acreditarea la Guvern.

9 mai 2019

                                                   ,,Libertatea presei și amenințările iliberalismului”

Invitați: Cristi Pantazi & Cristi Citre – G4Media

Citre_Pantazi

Cu prilejul Zilei Mondială a Libertății Presei (3 mai) am inițiat o dezbatere Serile FJSC despre starea presei în România de azi și despre amenințările la adresa democrației care vin dinspre populism și iliberalism. Turcia, Rusia, Ungaria sunt doar câteva state etichetate iliberale: acolo jurnaliștii sunt fie închiși, fie cumpărați, fie împușcați. Că democrația nu există fără o presă independentă, că jurnaliștii în activitatea lor nu trebuie intimidați, controlați sau amenințați de reprezentanti puterii (uneori coruptă, abuzivă, sau autoritară) e de la sine înțeles. Dar atacurile împotriva jurnaliștilor par să devină banalitate chiar și în statele membre ale Uniunii Europene: de la atentatul cu bombă asupra reporteritei din Malta, Daphne Caruana Galizia, la asasinarea ziaristului de investigație, Jan Kuciak în Slovacia sau împușcarea jurnalistei Lyra Catherine McKee în Irlanda de Nord. Peste 140 de atacuri fizice grave s-au înregistrat în ultimul an asupra jurnaliștilor din 32 de state europene.
Pe 9 mai, de Ziua Europei, la Facultate de Jurnalism și Științele Comunicării am organizat o dezbatere cu jurnaliștii G4Media,Cristi Pantazi și Cristi Citre despre presa alternativă și despre cât de independentă (mai) este presa mainstream din România și din Uniunea Europeană. Cele mai interesante întrebări puse de studenții FJSC au fost premiate cu cărți de la Editura Adenium, colecțiile Headline & Colloquium – partener educațional media al evenimentului în 2019.

Lecția lui Andi Moisescu: între modestie și PR

DSC_0171

Andi Moisescu și-a păstrat peste ani atitudinea de om normal în ciuda statutului de vedetă de televiziune. L-am invitat la Serile FJSC prima oară în 2006 când a fost ales (alături de CTP), prin sondaj, pe primul loc în topul modelelor profesionale ale studenților Facultății de Jurnalism. La dezbaterea de atunci spunea cu modestie și cu umor că de fapt și el venise în sală să-l asculte pe Cristian Tudor Popescu.

Pe 24 octombrie 2013 a revenit la Serile FJSC cu aceeași atitudine de om cu picioarele pe pământ, dar conștient de efortul și profesionalismul care l-au adus la nivelul de notorietate și recunoaștere la care se află. Din păcate Andi nu a adăugat prea multe detalii la biografia oficială pe care o regăsim în revistele care s-au ocupat de povestea vieții lui. 99% din ceea ce a spus Andi Moisescu în amfiteatrul R3 fusese deja spus cu alte ocazii în interviuri de PR. Nu știam că are o rată pentru plata apartamentului pentru încă 33 de ani sau că băieților lui le plac patinele cu rotile, dar cele mai multe episoade din viața sa erau deja povestite pe internet. Continue reading