Populistii si referendumul ca tehnica a democratiei iluzorii

Populistii si referendumul ca tehnica a democratiei iluzorii

Apelul la referendum nu este o tehnică nouă de câștigare a maselor. Populiștii au invocat întotdeauna referendumul ca instrument al democrației directe, o cale de exprimare nemediată a „poporului pur” versus „elita coruptă”. Încurajând exprimarea maselor prin plebiscit, populiștii se bucură de simpatie de masă. Discursul populist acuză instituțiile reprezentării, partidele și parlamentul că sunt corupte: încrederea în democrația reprezentativă e slabă, vocea poporului suveran trebuie să se facă auzită prin referendum! Continue reading

Arta de a vorbi în public, între violența de limbaj și oratorie

Arta de a vorbi în public, între violența de limbaj și oratorie

Calitatea discursului public lasă mult de dorit. E suficient să ne uităm la discursurile parlamentare sau electorale, fie sforăitoare, fie pline de ironie frustă, de bășcălie de bodegă. Ne datorăm nouă, ca indivizi, să vorbim frumos unii cu alții, din respect pentru noi, din politețe pentru ceilalți, atât pentru a ne face mai bine înțeleși, pentru a transmite corect mesajul, cât și pentru câștiga simpatia celorlalți și a produce efectul sau impactul dorit.

Continue reading

Democratia digitala si populismul noilor partide catch-all

Democratia digitala si populismul noilor partide catch-all

Orice politician își poate ataca adversarul politic etichetîndu-l „populist“, îi poate critica programul de guvernare sau politicile numindu-le „populiste“. În limbaj comun, populistul e politicianul care face promisiuni populare, mincinosul, demogogul. Populismul este retorică politică sau strategie electorală, iar în științele politice e și o ideologie.

Populismul împrumută hainele democrației și e adeseori confundat cu ideologia democratică, dar este antidemocratic. Confuzia își are originea în faptul că atît democrația, cît și populismul se revendică de la popor. Continue reading

Primul an cu Iohannis: cat a tacut, cat a facut

Primul an cu Iohannis: cat a tacut, cat a facut

Klaus Iohannis nu a fost niciodata un mare orator si nici nu a pretins asta. Cred ca tocmai aceasta “calitate” a vorbitului mult si demagogic l-a facut pe Ponta mai antipatic in alegerile din 2014, iar pe Iohannis, care vorbea putin spre deloc, sa para mai putin politician, deci mai putin politicianist sau populist. S-a spus atunci in 2014 ca a fost votat cel care era mai putin politician, pentru ca publicul are perceptia ca politicienii trancanesc mult, dau din gura, promit si uita repede.

Stilul lui Iohannis Presedintele este al politicianului „pas cu pas”, iar politica lui este a pasilor marunti. Asa a explicat Presedintele Romaniei in discursul sau de bilant din 16 decembrie 2015 de ce uneori pare ezitant sau de ce are reactii publice intarziate. Discursul de ieri din Parlament se inscrie in profilul germanului care face lucrurile asezat, prudent, calculat, un portret conturat in campania prezidentiala din 2014.

Continue reading

Comunicarea 2.0.  New media, cyber-democrație sau cyber-balcanism?

Comunicarea 2.0. New media, cyber-democrație sau cyber-balcanism?

Am încheiat recent lucrul la volumul Comunicarea 2.0. New media, participare și populism, o primă carte dintr-o trilogie din care vor face parte lucrările Marketing politic 2.0 și Publicitatea electorală. Lucrarea își propune să fie un instrument de informare pentru studenți, tineri specialiști și publicul larg interesat de domeniul comunicării 2.0. Studiul se adresează jurnaliștilor, specialiștilor în relații publice și publicitate, ong-iștilor, politicienilor, managerilor și consumatorilor de social media preocupați de creșterea consumului de internet și de modalitățile în care pot apela la new media pentru afacerea, partidul, cauza sau comunitatea lor.

Continue reading

De la populistul Băsescu, la regimul populist Ponta-Antonescu

Potrivit unui cercetător al fenomenului, politologul Takis S. Pappas (profesorul grec care predă în Florența), regimurile populiste se caracterizează prin polarizare, refuz al dialogului, respingerea coabitării și a compromisului cu Opoziția, apel la referendum, îmbrățișarea principiului majoritarist în ceea ce privește reprezentarea și legile electorale și o predilecție a autorității personale în dauna instituțiilor impersonale.

Continue reading