Politicienii sunt în campanie electorală pe Facebook

Facebook este astăzi reţeaua socială pe care îşi petrec timp aproape 3 milioane şi trei sute de mii de români. Marile companii, partidele politice şi ong-urile îşi desfăşoară aici campanii de comunicare şi vizibilizare. Candidaţii care se pregătesc de alegerile din 2012 nu fac excepţie.

În perioada ultimelor alegeri, a celor prezidenţiale din 2009, Facebook nu a constituit o platformă cu o miză electorală semnificativă pentru cei 12 candidaţi. Una din explicaţii ar putea fi numărul încă redus de internauţi care aveau la acea vreme un cont personal pe Facebook: În septembrie 2009 existau doar 270.540 de conturi cu ţara de origine România, adică doar 1,3% din populaţia ţării avea cont de facebook. În noiembrie 2009, conturile de Facebook au ajuns la 414.000 de utilizatori.

Facebook avea să explodeze în România abia după alegeri, în a doua parte a lui 2010 şi mai ales în 2011. Continue reading

Cum cresc politicienii pe internet? Rolul social-media marketing în campania electorală

Mihaela Ozarchevici, doctorand anul III în cadrul Universităţii Bucureşti, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, mi-a solicitat un interviu pentru lucrarea de doctorat „Comunicarea electorală prin intermediul internetului. Campania prezidenţială din 2009”. Cu acordul ei, am publicat acest interviu, mai jos.

Domnule Antonio Momoc, în anul 2009 aţi fost manager de campanie şi de strategie electorală al candidatului la alegerile prezidenţiale, Remus Cernea. Prezenţa acestuia în online a fost răsplătită prin Diploma pentru cea mai bună campanie prezidenţială online acordată de revista publicaţiei electronice Optimal Media sau de recunoaştere din partea publicaţiei Corriere della Sera.

În această calitate, de manager al unei campanii electorale online, vă rugăm să ne răspundeţi la următoarele întrebări:

1.Ce v-a determinat să alegeţi mediul online pentru desfăşurarea campaniei prezindenţiale?

Resursele financiare, bugetul de campanie 0, blocajul mediatic de pe media tradiţională şi faptul că publicul nostru ţintă, (oameni tineri şi preocupaţi de mediu), foloseşte internetul ca sursă principală de informare şi participare publică. Continue reading

De ce nu avem încă partide ecologiste puternice?

Cultura politică a electoratului din România, educaţia, mesajele candidaţilor verzi care nu au avut legătură pînă astăzi nici cu nevoile oamenilor şi nici cu politicile verzi, resursele limitate ale ecologiştilor sunt posibilele mele răspunsuri. Din postura de expert în comunicare politică am oferit ziarului Puterea o explicaţie pentru ceea ce s-a întâmplat până acum în familia politică ecologistă din România.

Citiţi interviul aici!

Dacă aveţi alte exlicaţii pentru care credeţi că verzii nu intră în Parlamentul României, vă aştept cu ele!

Albă ca Zăpada sau Partidul Verde?

Remus Cernea a ales-o pe Albă ca Zăpada. Desigur, o metaforă pentru noua formaţiune pe care şi-ar dori să o înfiinţeze legal. Un demers imposibil (financiar vorbind, având în vedere resursele de care ştim că dispune), dar idealistul Remus ne-a obişnuit cu iniţiativele sale imposibile.

Decizia prietenului Remus vine pe fondul unor neînţelegeri valorice şi personale cu Partidul Verde asupra cărora nu aş vrea să insist. Ca strategie de comunicare şi de imagine, noua sa aventură comportă mult mai multe riscuri decât câştigurile electorale sperate.

Ştiam despre încercarea politică a lui Remus de a profita de discuţia din spaţiul public despre magica Albă ca Zăpada, declanşată de consilierii prezidenţiali. A pretinde că eşti fecioara preacurată, adică a accepta ceea ce alţii au aruncat ca momeală pe piaţa politică, înseamnă a înghiţi momeala şi a le face respectivilor jocul.

Continue reading

Remus Cernea între ridicol şi democraţie

Riscul la care se expune preşedintele executiv al Partidului Verde, Remus Cernea – prin candidatura independentă la colegiul 19 – este acela că va fi privit de o anumită parte a publicului ca veşnicul candidat, ca cel care încearcă din răsputeri să ajungă la putere, ca omul politic începător căruia nu îi vine haina prea mare a politicianului consacrat şi uns cu toate alifiile.

Continue reading

Haina nu-l face pe omul politic Remus Cernea

Mi-au trebuit ore, poate zile de discuţii cu Remus Cernea să îl fac să înţeleagă că în societatea românească “haina îl face pe om”. Sociologii afirmă (Alfred Bulai o demonstrează în Mecanismele electorale ale societăţii româneşti) că cei mai nevoiaşi dintre alegători solicită ajutorul omului politic de la putere şi îi creditează în alegeri pe oamenii cu bani.  De regulă cel slab, se aliază cu şi îl respectă pe cel puternic.

Electorii se uită la realizările profesionale şi la împlinirea materială a candidatului şi apoi sunt receptivi la mesajul omului politic. Argumentul este acela că oamenii bogaţi nu intră în politică pentru bani şi că doar parlamentarii modeşti sunt puşi pe căpătuială. Câţi bani a făcut omul politic înainte de a ajunge în Parlament, câte maşini sau câte case, nu semnifică automat pentru alegător că politicianul a furat, ci că omul “s-a descurcat”, are deci merite dacă este împlinit material. Pe planul al doilea se plasează CV-ul şi la urmă opera politicianului.

Continue reading