Despre migrație și emigrație la români

Despre migrație și emigrație la români

Breaking News la Targul de Carte Gaudeamus la standul Editurii Paideia: sociologul Zoltán Rostás si cercetatoarea Florentina Ţone (redactor Historia, Adevarul) au lansat Antologia “Scoala Dimitrie Gusti – Despre migratie si emigratie la romani“, o culegere de studii ale sociologilor gustisti din perioada interbelica despre cauzele si efectele emigratiei romanesti, dovada ca Scoala lui Dimitrie Gusti nu s-a ocupat, cum cred multi, doar cu cercetarea monografica a satelor romanesti. In calitate de fost doctorand al profesorului Rostás si de realizator de emisiuni despre migratie si diaspora la TVRi, am fost invitat sa spun cateva cuvinte despre carte si despre autori, alaturi de sociologul Dumitru Sandu si lector dr. Ionut Butoi. Continue reading

Sistemul lui Dimitrie Gusti, Sociologie-Politica-Etica, ar fi fost apreciat de sustinatorii tehnocratiei de astazi

Sistemul lui Dimitrie Gusti, Sociologie-Politica-Etica, ar fi fost apreciat de sustinatorii tehnocratiei de astazi

Scriitoarea Simona Preda mi-a adresat cateva intrebari despre cat de actual este Dimitrie Gusti astazi, care au fost influentele politice si filosofice asupra sociologiei sale, despre regimul aristodemocrat pe care l-a imaginat si despre meritele sale. Discutia a pornit de la volumul lansat de mine in 2012 la Curtea veche, cu o prefata de Zoltan Rostas si intitulat “Capcanele politice ale sociologiei interbelice. Scoala gustiana intre carlism si legionarism”. Continue reading

Zoltán Rostás și „gașca gustiștilor“

Zoltán Rostás și „gașca gustiștilor“

Reinterpretarea Școlii Sociologice a lui Dimitrie Gusti în acord cu contextul și documentele vremii, apelul inedit la metoda istoriei orale, la istoria socială și la sociologia organizațională ca metode de recompunere a universului gustian, nu au lăsat indiferent mediul academic din România și din occident. Proiectul de o viață al profesorului Rostás, preocuparea sa și a membrilor Cooperativei Gusti (asistenți, doctoranzi și masteranzi ai lui Z.R.) de a descifra Școala gustiană în contextul și în spiritul epocii interbelice (cu consecințe pentru lumea politică și științifică românească actuală), au influențat percepția până nu demult nu foarte nuanțată cu privire la cine au fost membrii Școlii Gusti și care au fost obiectivele lor științifice, politice și sociale.

Continue reading

Criticul Paul Cernat: “Capcanele politice ale sociologiei interbelice” e un must pentru oricine revizitează istoria culturală şi politică a României interbelice

Criticul Paul Cernat face în revista România literară din prima săptămână din martie o excelentă prezentare a volumului meu Capcanele politice ale sociologiei interbelice. Şcoala gustiană între carlism şi legionarism, (prefaţă de Zoltán Rostás, Bucureşti, Ed. Curtea Veche, 2012, 416 p.) Mă simt copleşit de elogiile din articolul său şi totodată dator să îi mulţumesc acestui tânăr intelectual cu care aş îndrăzni să afirm că sunt mândru că îi pot fi „coleg de generaţie”. Continue reading

Reformismul „forțat” al lui Dimitrie Gusti

Marți, 24 ianuarie 2012, la Muzeul Țăranului Român, etnologul Șerban Anghelescu a deschis dezbaterea volumului „Capcanele politice ale sociologiei interbelice – Școala gustiană între carlism și legionarism” (Momoc, Ed. Curtea Veche, 2012) cu întrebarea legitimă de ce un sociolog nu ar avea dreptul să fie partizan al unei mișcări politice? Membrii Școlii gustiene au demonstrat că poți fi savant, specialist, tehnocrat și să crezi în același timp într-o formulă partinică.

Anghelescu a reamintit că sociologii din Școala lui Gusti sunt oameni de acțiune. Sociologia lui Dimitrie Gusti este una militantă, reformistă, angajată. Din acest motiv sociologii din Școala Sociologică de la București nu puteau evita capcana implicării politice. Perioada apariției noului stat român de după Unirea din 1918 era una în care reforma nu era posibilă fără implicarea administrației publice, în frunte cu Regele Carol al II-lea.
Continue reading

Capcanele politice ale sociologiei interbelice

Pe 9 decembrie 2011 am lansat la Iaşi volumul „Capcanele politice ale sociologiei interbelice, Şcoala gustiană între carlism şi legionarism” cu prilejul colocviulului național „Dimitrie Gusti şi Petre Andrei în gândirea social-politică românească”, organizat de Universitatea “Petre Andrei” din Iaşi. Aşa cum am făcut-o şi cu ocazia lansării volumului, mulţumesc şi aici prietenului Sebastian Năstuţă pentru organizarea acestui eveniment, editurii Curtea Veche pentru producerea coperţii în timp record şi sponsorilor Master Card şi Aquatulip – Apă de izvor pentru că au susţinut cheltuielile pentru apariţia cărţii.

Cartea, care va fi în librării din ianuarie 2012, este rezultatul cercetării doctorale asupra lumii sociologilor şi a intelectualilor din perioada interbelică: este o lume contemporană cu criza financiară şi economică a anilor ’30, o lume a sociologilor Şcolii lui D. Gusti care au dus în anii ’30 adevărate “războaie fratricide”, care s-au discreditat unii pe alţii în presă şi în viaţa publică, o lume a celor care au alcătuit Şcoala gustiană şi care apoi s-au despărţit de Monografie orientându-se politic fie spre Mişcarea Legionară, fie spre social-democraţi, fie spre liberali. Cei care au rămas alături de profesorul şi mentorul lor Dimitrie Gusti, sunt sociologii care au ales să depună efort şi muncă de comunicare politică în slujba lui Carol al II-lea… O altă capcană politică, aşa cum povestesc în volum.

Prezent la lansare, prof. univ. dr. Zoltan ROSTAS a precizat că prin acest volum sunt spuse câteva lucruri absolut noi despre Şcoala Sociologică de la Bucureşti şi despre sociologia românească în relaţia ei cu puterea: Rostas a remarcat descoperirea mea că Gusti şi sistemul său sociologic s-au aflat sub influenţa ideilor filosofului Saint-Simon, (nu doar sub influenţa lui Comte sau a celor cu care Gusti a studiat: a lui Durkheim şi a lui Wundt, lucru cunoscut şi scris). Rostas a vorbit şi despre Monarhia socială aşa cum a fost ea concepută şi promovată de Şcoala Gusti, o idee pe care o lansez în premieră în acest volum.

Continue reading