2008

2008

13 martie 2008

“Jurnalistii romani si disidenta”

Jurnalistul Mihai Creanga este unul dintre cei patru ziaristi care au infiintat, cu aproape un an inainte de caderea regimului Ceausescu, un ziar clandestin anticomunist. Arestat si anchetat alaturi de colegii sai Petre Mihai Bacanu, Anton Uncu si Alexandru Chivoiu, Mihai Creanga ar fi făcut ani grei de inchisoare daca regimul comunist nu s-ar fi prabusit.

Mihai Creanga le-a povestit studentilor cum a contribuit la realizarea si promovarea unui ziar cu caracter anticomunist, ceea ce a determinat Securitatea sa-i urmareasca si sa-i aresteze pe toti cei implicati. Jurnalistul a prezentat cateva dintre abuzurile la care au fost supusi el, colegii sai si familiile lor si a vorbit despre „teroarea indusa” in timpul arestului: „[…] intr-o zi a intrat o matahală cu fata lombroziana si cu briciul in mana si m-am gandit automat ca imi va taia carotida si imi va pune si briciul in mana sa para ca m-am sinucis.”

Mihai Creanga a vorbit si despre obstacolele intampinate de jurnalişti dupa 1989, afirmand ca „mai toata presa era dispusa sa faca si pentru Iliescu aceleasi lucruri pe care le facuse si pentru Ceausescu”. Mihai Creanga si-a exprimat regretul ca, dupa Revolutie, el si colegii sai nu au putut sa pastreze independenta ziarului „Romania Libera”.

27 martie 2008

“Eficienta publicitatii in presa locala”

Aurelia Abrudan, Sales Director la Regia de publicitate ARBO Media a insistat pe semnificatia (pe piata publicitaţii din presa scrisa) a Biroului Roman de Audit al Tirajelor aratand ca devine din ce in ce mai dificil sa vinzi o publicatie (locala sau nationala) unui client daca nu ai date despre acea institutie media, despre cat de bine sta cu tirajul, unde se situeaza cu retururile. SNA-ul (Studiul National de Audienta) stabileste precis profilul consumatorului de media, prilej pentru client sa profite de oportunitatea de pe piata si sa aloce bani pentru cumpararea de spatiu media. Totusi cateva intrebari au ramas fara raspuns: Cum de avem publicitate in ziarele care nu sunt auditate BRAT/SNA? Cum supravieţuieşte o intreprindere media care nu este auditata?

Ciprian Rus, redactor sef Monitorul de Cluj, a subliniat ca in Cluj sunt 20 de publicatii pe piata din care 1-2 sunt auditate. Cum supravietuiesc restul? Cine risca sa isi faca acolo publicitate cu ochii închisi? Interesele economice, politice ale cui le apara aceste ziare?

17 aprilie 2008

“Jurnalistii – tonomat, mogulii si profesionistii din presa”

tiaserbanescuJurnalista Tia Serbanescu a trecut peste timiditatea vorbitului in public si a acceptat invitatia studentilor de la jurnalism. In 1988, jurnalista Tia Serbanescu a fost anchetata de Securitate si data afara de la publicatia „Romania Libera”, dupa ce i s-a confiscat jurnalul. Tia le-a marturisit studentilor ca a remarcat o „inadecvare a politicienilor cu functii la varf, in relatia cu presa” si ca „este neindreptatită atitudinea Presedintelui cu privire la jurnalistii care il critica”, desi „domnul Basescu e unul dintre putinii politicieni care au stiut sa se serveasca de presa extraordinar de mult”.

Tot despre Basescu, jurnalista a declarat ca „joaca impecabil rolul victimei, pentru ca lumea tinde sa tina cu cei atacati”. Jurnalista a etichetat postul OTV drept o „investitie in prostie” si a subliniat ideea potrivit careia „confuzia intre notorietate, tiraj, audientă si valoare e de cand lumea”.

Desi placut impresionata de solicitarea unei participante la dezbatere de a se transpune in rolul unei studente la jurnalism, cu onestitate Tia Serbanescu s-a declarat sceptica in privinta alegerii profesionale: „Daca as fi acum tanara, nu bag mana in foc ca as mai lucra in presa. Nu sunt pregatita pentru acest tip de societate.” Cine este??

Despre eveniment a scris si Asociatia Ziaristilor Independenti din Romania.

8 mai 2008

“InfoPro – radioul de stiri si muzica”

Echipa Radio InfoPro isi doreşte să fie cea mai buna de pe piata radiourilor din Romania si este cea mai buna, cel putin la stiri, daca nu si la muzica. Asa au sustinut invitatii Toti Marinescu – director executiv InfoPro si Ramon Cotizo – director de programe. Acesta e spiritul care a facut posibil Pro-ul.

Invitatii le-au vorbit studentilor despre proiectul InfoPro si despre amatorismul anilor ’90 din radio, despre cum au ajuns sa lucreze ei in radio, despre calitatile jurnalistului de radio si despre relatia cu concurenta.

„Nu exista competitie la nivel uman, InfoProci doar la nivel de canale”, a spus Toti Marinescu. Directorul programelor de știri Radio InfoPro a adaugat ca a fost coleg cu multi dintre cei care lucreaza acum la alte radiouri si ca este foarte bun prieten cu multi dintre ei Moderatorul evenimentului – Toni Momoc – care se aude pe matinalul de weekend de la Radio Infopro sub pseudonimul Toni Robert – este unul dintre colegii de radio ai invitatului.

DSC00216DJ-ul Ramon Cotizo a recunoscut ca „din ’90 isi castiga banii cu gura” si ca „in radio trebuie sa ai foarte mult tupeu.” Ramon Cotizo le-a oferit studentilor la jurnalism interesati de o cariera in radioul comercial cateva sfaturi gratis: „Nu va subestimati niciodata ascultătorul, ascultatorii sunt uneori mult mai inteligenti decât realizatorii de emisiuni si in orice caz ascultatorii nostri sunt mai inteligenti decat ai lor! Si nu spuneti pe radio cuvinte goale!” Ceea ce va dorim si dumneavostra! :)

 

24 noiembrie 2008

“Publicitatea on-line”

Călin Rotăruş (Managing Director ARBOinteractive) și Adrian Alexandrescu (Director al diviziei de comunicare one-to-one la OgilvyOne) le-au vorbit studenţilor atât despre evoluţia comunicării publicitare, despre media online din România, despre specificul utilizatorului de internet şi despre noile tendinţe din publicitatea online. S-au dezbătut relaţia dintre blogging şi publicitate și importanţa publicităţii pentru branduri, dar și ce înseamnă o carieră în publicitate.

Dezbaterea a început cu vizionarea unor reclame online şi cu prezentarea proiectelor invitaţilor. Călin Rotăruş a punctat că „Internetul ne-a făcut să avem informaţia dorită la câteva click-uri distanţă, iar puterea s-a deplasat de la emiţător la receptor” şi tot el a caracterizat utilizatorul de internet ca fiind dinamic, tânăr, care dispune de puţin timp, neîncrezător, grăbit, selectiv, deschis şi dornic de a participa. Adrian Alexandrescu s-a axat pe noile tendinţe ale comunicării digitale şi a ţinut să sublinieze că „deşi cam la asta se reduce media-planul de publicitate online, bannerele nu mai sunt suficiente,” accentul mutându-se pe satisfacția userului și pe interacțiunea cu consumatorul de produse și de internet.

2009

2009

14 aprilie 2009

“Despre Revolutia din decembrie, dupa 20 de ani”

DinescuCu documentarul „1989: Sange si catifea” am demarat evenimentul “Serile FJSC” acum 4 ani, in noiembrie 2005. M-am reintalnit cu regizorul de filme documentare Cornel Mihalache la Premiile Gopo din 2009. Pentru ca se implinesc 20 de ani de la Revolutie si pentru ca in acest an va difuza seara de seara inainte de Jurnalul TVR scurte documente despre Revolutie l-am invitat la o noua dezbatere la FJSC.

Pentru ca multi dintre studentii, poate majoritatea, nici nu erau nascuţi acum 20 de ani si pentru ca pentru ei, vorba lui Cristi Ghinea, anul 1989 este asa cum e pentru noi cel de-al II-lea razboi mondial, l-am invitat pe C. Mihalache sa revedem documentarul care umplea sala in 2005.  A revenit insotit de o echipa de filmare. Atunci a facut un filmul „Ora de curs” in care apar studentii Facultatii de Jurnalism si opiniile lor despre revolutie. Acum Mihalache a filmat iarasi.

Studentii FJSC, in mare parte din anul I, si-au dat cu parerea despre Ceausescu, despre comunism, despre schimbarea unei dictaturi personale cu reprezentanti ai PCR din esalonul 2, despre cei care sunt la putere astazi si in ce masura sunt ei continuatorii vechiului regim comunist, despre teroristii care nu au fost arestati niciodata si depre daca mai are sens sa cercetăm daca in 16-25 decembrie 1989 s-a produs o Revolutie ori daca Miscarea sociala a fost confiscata de un grup de conspiratori fsn-isti pregatiti din timp sa preia puterea. Studentii anului I au marturisit ca vor sa stie in ce tara traiesc si vor sa afle cine sunt cu adevarat cei care ne conduc.

28 aprilie 2009

“Responsabilitate presei: Mai e posibil astazi un nou caz Watergate?”

Robert TurcescuRobert Turcescu le-a vorbit studentilor despre rolul si responsabilitatea presei dupa ce am vizionat filmul „Toti oamenii presedintelui”. A fost o discutie pe tema responsabilitatii presei din Romania care a avut ca punct de plecare curajul de care cei doi jurnalisti americani – reporterii Bob Woodward si Carl Bernstein – au dat dovada in demascarea afacerii de spionaj Watergate. Intrebarea realizatorului radio -TV a fost daca astazi presa romana ar putea contribui la demiterea Presedintelui asa cum a facut-o presa americana in cazul lui Richard Nixon. Cei mai multi studenti au fost de parere ca jurnalistii romani de azi nu se bucura de sprijinul redactiilor atunci cand vine vorba de inceperea unor investigatii de o asemenea anvergura.

Concluzia dezbaterilor a fost ca presa a suferit multe schimbari din 1972, anul declansarii scandalului Watergate. Acesta este si motivul pentru care un asemenea act jurnalistic nici nu ar mai fi posibil. Astazi se vorbeste despre o presiune incredibila exercitata asupra jurnalistului, materializata prin viteza cu care circula informatia sau prin feedback-ul care soseste de la cititori prin intermediul internetului. Aceasta presiune îi determina pe multi sa abandoneze jurnalismul de investigatie care solicita mult prea mult timp, rabdare si concentrare, trei valori care se intra in dezacord cu jurnalismul practicat astazi in Romania si aiurea.

26 octombrie 2009

“Despre incalzirea globala, intre mit si realitate”

Ca o dovada ca studentilor FJSC le pasa de evenimentele extra-curiculare, amfiteatrul R3 de la Chimie, din Piata Universitatii a fost aproape plin. Probabil 100 din cei peste 150 de studenti prezenti la dezbatere au fost studenti la jurnalism si comunicare preocupati de probleme de mediu, de schimbarile climatice si de dezvoltarea durabila. Ong-urile reunite in Guerilla Verde ne-au propus vizionarea unui documentar despre schimbarile climatice si despre solutiile practice de echilibrare a ecosistemului.

Cristian Lascu, redactor sef la National Geographic Romania, a atras atentia ca oricum este destul de tarziu pentru a mai face ceva impotriva procesului de incalzire globala si ca tot ce mai tine de noi este sa intarziem inevitabilul. Dar chiar si pentru a-l intarzia este nevoie de cetateni responsabili, de politicieni rationali, de politici ecologiste si de actiuni imediate.

12 noiembrie 2009

“Ziaristul, formator de opinie sau dezinformator? Imaginea etnicilor romi in presa”

Punctul de pornire al dezbaterii l-a constituit portretul romilor de astazi, asa cum reiese din “Analiza media: Imaginea Romilor in presa scrisa si TV” si din “Etnobaromentrul 2009″.

Invitatii, Mircea Toma, de la Agentia de Monitorizare a Presei, Ciprian Necula, expert comunicare S.P.E.R si Ionut Codreanu – analist media (cover photo), au concluzionat ca suntem cu totii responsabili de gradul in care sunt discriminati etnicii romi in presa si in general in societatea romaneasca, de la Presedintele Basescu pana la ziaristii care insista pe apartenenta la o etnie atunci cand relateaza evenimente in care sunt implicati cetateni romani de etnie roma. Ciprian Necula a explicat si de ce corect ar fi sa ii numim “romi”, nu “tigani”, si de ce se scrie “rom” cu un singur r. Pentru ca rom înseamnă OM.

 

 

„În comunism oamenii nu aveau niciun stres”

„Ceaușescu era un om bun și oamenii răi l-au omorît de Crăciun.” Lucram la volumul Activiștii mărunți. Istorii de viață cînd am auzit această frază uluitoare la TVR din gura unui copil de 11-12 ani. Era în iarna anului 2005 și Televiziunea Română difuza documentarul „1989. Sînge și catifea” realizat de Cornel Mihalache. Noutatea acestui film documentar era aceea că revoluția din 1989 era descrisă nu doar prin mărturiile acelorași personaje politice implicate și responsabile de acele evenimente, ci și prin ochii copiilor născuți după ’89. Copii aflați în clasele a VI-a, a VII-a și a VIII-a din 60 de școli din Muntenia, Oltenia, Banat și Ardeal au răspuns la întrebările jurnalistice „Cine a fost Ceaușescu?” și „Ce s-a întîmplat în 1989?” Poveștile copiilor erau prelucrări ale istorisirilor bunicilor lor sau ale educatorilor. Regizorul Cornel Mihalache aducea cu acel prilej la microfonul TVR oamenii simpli și prezenta istoria așa cum este ea înțeleasă de copii și amintită de bunici, adică istoria „la firul ierbii”. Ca miză, demersul era asemănător cu ceea ce antropologul Zoltan Rostas propunea de câțiva ani istoricilor români ca nouă perspectivă de cercetare a istoriei recente: introducerea metodei istoriei orale. Continue reading

Regimul Băsescu este campion la numărul de securişti pe cap de locuitor

România este la ceva pe primul loc în lume: la numărul de securişti. Statul român are un număr atât de secret de agenţi secreţi, încât din declaraţiile unor foşti directori SIE rezultă că avem cel puţin 60 de agenţi de securitate la suta de mii locuitori, în vreme ce americanii au 9 spioni, iar britanicii au doar 6. Ziarul Gândul, citând La Repubblica, dezvăluie că „România este liderul spionajului mondial. Nici Ceauşescu nu avea atâţia spioni.”

Continue reading

Criză mioritică în “epoca Michael”

Hotnews.ro publică un articol despre motivele pentru care criza din România se diferenţiază de modul cum se manifestă ea în regiune, în Europa şi în lume. Din listă nu lipsesc incompetenţa Guvernului, incapacitatea politicienilor de a înţelege ce se intampla atunci când subsumezi interesul public intereselor meschine de partid, populismul, lipsa de proiecte şi de viziune, lipsa de capacitate a absorbirii fondurilor europene şi clientelismul politic. Continue reading

Băsescu pentru noi este Iliescu doi

În anii ’90, manifestanţii din Piaţa Universităţii (golanii, haimanalele) scandau “Iliescu pentru noi este Ceauşescu doi.” În 2009 fostul preşedinte Ion Iliescu, l-a etichetat pe actualul preşedinte Traian Băsescu ca fiind “bădăran”, “fără calităţi de om de stat” şi “primitiv”. Cu aproximaţie, cam ceea ce credeam despre Nicolae Ceauşescu.

Iliescu are dreptate când reproşează tendinţele accentuat prezidenţialiste ale lui Băsescu care se lăuda în şedinţa de guvern că membrii Executivului Boc ar trebui să îi mulţumească pentru că nu i-a chemat la Cotroceni şi că s-a deranjat el să se deplaseze în Piaţa Victoriei. Deşi am fi tentaţi să spunem că Băsescu seamănă cu Ceauşescu prin familia domnitoare, prin cele două Elene şi prin relaţia cu filosofia, Băsescu seamănă de fapt şi mai mult cu Ion Iliescu.

Amândoi se trag din fostul FSN. Sunt doi foşti comunişti ajunşi şi aflaţi mereu la putere după 1990. Iliescu a condus 10 ani România în trei mandate: 1990-1992, 1992-1996, 2000-2004. Băsescu se pregăteşte de al doilea mandat de 5 ani, deci va conduce România tot 10 ani. Relaţia lui Iliescu cu Nicolae Văcăroiu, pe vremea când nea Nicu era prim-ministru, iar nea Nelu preşedinte, nu era una mult diferită de aceasta dintre Băsescu şi Boc. Iliescu dicta, iar Văcăroiu aplica. Sub regimul Băsescu nu am avut nici mineriade, nici conflicte interetnice ca cele de la Târgu Mureş, dar Băsescu îi alintă pe ziarişti “găozari”, aşa cum Iliescu îi numea ‘animale”.

Continue reading