Camerele video de la bacalaureat nu pot fi folosite şi la alegeri?

Evitarea fraudei la examenul de bacalaureat prin introducerea camerelor de luat vederi ar trebui să devină un model de lucru în România atunci când facem selecţia pe orice post public. Ca soluţie anti-fraudă, anti-pile, anti-nepotisme, concursurile pe posturi publice ar trebui supravegheate video.

Selecţia la toate nivelurile ar trebui să se facă în prezenţa camerei de luat vederi, în acest fel fiind respectat şi principiul egalităţii de şanse şi cel al nediscriminării. Oriunde avem de a face cu suspiciuni de fraudă ar trebui introduse camere video. Continue reading

Primari aleşi din primul tur înseamnă un şut în fund democraţiei

Legea conform căreia primarii vor fi aleşi din primul tur de scrutin (indiferent de procentul obținut și indiferent de procentul alegătorilor prezenți la vot) se înscrie în logica majoritarismului îmbrăţişată de PDL. Majoritarismul este anti-democratic şi nereprezentativ. Votul într-un singur este nedemocratic pentru că o minoritate activă (cumpărată de regulă cu sacoşa de zahăr şi ulei) îşi va impune automat candidatul împotriva majorităţii tăcute.

Continue reading

Cum să fraudezi alegerile

Partidele au trimis membrilor “Ghidul antifraudă”, prin care îşi alertează organizaţiile locale despre modul cum (se) pot frauda alegerile.

1. Metoda “Foto”. Intrarea în cabinele de vot cu aparate de fotografiat sau cu telefoane mobile cu cameră pentru fotografierea votului. O astfel de procedură se aplică de către cei care vor să urmărească votul unor persoane cărora le-au promis bani sau alte foloase.

2.Metoda “Buletin fără ştampilă”. Înmânarea unor buletine de vot ce nu au aplicată ştampila. Metoda se foloseşte în mod deosebit în secţiile unde se se cunoaşte că mulţi alegători vor vota cu un alt candidat.

3.Metoda “Buletinul votat”. Înmânarea unor buletine de vot pe care a fost aplicat în prealabil ştampila “votat”.

Continue reading

Politicienii îngraşă blogul în ajun!

De ce îşi fac politicienii blog? Este întrebarea la care răspund specialiştii în comunicare politică zilele acestea de campanie electorală. Unii dintrei ei, precum Sorin Tudor de la EVZ, cred că degeaba!

Şi este foarte posibil să aibă dreptate. Dacă cumva candidezi într-un colegiu alcătuit din 8 comune de pensionari agricoli şi un oraş fost-industrial, acum plin de şomeri sau căpşunari plecaţi în Spania, localităţi care abia dacă sunt conectate la apă şi gaze, darămite la internet, desigur că orice formă de comunicare on-line este inutilă.

Dacă însă candidezi într-un colegiu care acoperă ceva dintr-un sector din Bucureşti, cu cartiere mai aerisite, iar alegătorii sunt oameni din clasa de mijloc, cu studii peste medii, care folosesc adeseori şi această formă de informare, pierd vremea la birou pe youtube-ul, hi5 sau intră pe mail o dată la 10 minute, atunci lucrurile s-ar putea să stea altfel… Continue reading