Primul an cu Iohannis: cat a tacut, cat a facut

Primul an cu Iohannis: cat a tacut, cat a facut

Klaus Iohannis nu a fost niciodata un mare orator si nici nu a pretins asta. Cred ca tocmai aceasta “calitate” a vorbitului mult si demagogic l-a facut pe Ponta mai antipatic in alegerile din 2014, iar pe Iohannis, care vorbea putin spre deloc, sa para mai putin politician, deci mai putin politicianist sau populist. S-a spus atunci in 2014 ca a fost votat cel care era mai putin politician, pentru ca publicul are perceptia ca politicienii trancanesc mult, dau din gura, promit si uita repede.

Stilul lui Iohannis Presedintele este al politicianului „pas cu pas”, iar politica lui este a pasilor marunti. Asa a explicat Presedintele Romaniei in discursul sau de bilant din 16 decembrie 2015 de ce uneori pare ezitant sau de ce are reactii publice intarziate. Discursul de ieri din Parlament se inscrie in profilul germanului care face lucrurile asezat, prudent, calculat, un portret conturat in campania prezidentiala din 2014.

Mesajul transmis Parlamentului la un an de la preluarea mandatului poate fi structurat in lectii si realizari ale anului 2015.

Desi impresia este ca a livrat un discurs neconflictual, de la bun inceput Iohannis l-a intepat subtil pe Traian Băsescu intr-o incercarea de a se diferentia de predecesorul sau. Daca Basescu era „presedinte jucator”, Iohannis se propune ca fiind „presedintele mediator” intre institutiile statului si societatea civila, intre cetateni obisnuiti din strada si o clasa politica nereformata. Lipsa lui de raspuns la atacuri ar trebui citita ca „un altfel de a face politica”, fara scandal. La fel poate fi interpretata si sublinierea din discurs a faptului ca Romania ar fi iesit acum din „izolarea din plan international” unde ar fi ajuns prin mandatele prezidentiale anterioare.

„Presedintele generator de echilibru” – cum s-a autointitulat – si-ar dori ca istoria sa retina primul an al mandatului sau ca pe „anul recastigarii normalitatii”, si nu pentru ca administratia prezidentiala ar fi avut un rol esential, ci pentru ca mai ales contextul poate genera un inceput de normalitate.

Lectiile anului 2015

Drama de la Colectiv care „a indurerat o națiune” ar trebui sa reprezinte pentru politicieni lectia ca nerespectarea legii, politizarea excesiva, nepotismul si coruptia ucid. Oamenii simpli traiesc si sufera de pe urma acestor tare, politicienii „ridica din umeri” de 26 de ani. „Prapastia” dintre clasa politica si cetatenii nereprezentati, cu riscurile populismului si ale extremismului, impune schimbarea profunda a sistemului.

Proiecte pentru 2016

Tinta lui Iohannis pentru 2016 este „reconstructia increderii in politica, in partide, in reprezentanti, in parlamentari”. Nu a spus cum se obtine. Dar a sugerat ca fie partidele mari se reformeaza, fie le doreste „curaj noilor competitori”, partidelor sau figurilor noi.

Un nou proiect de tara la care a invitat societatea civila, experti si politicieni este „Romania educata”. Nu a fost clar daca propune o nouă reforma, o alta viziune despre educatia publica sau poate o nouă lege a educatiei. Sanatatea si educatia sunt iarasi subiecte de discurs asa cum au fost si la discursul de investire a Presedintelui in 2014.

Realizarile anului 2015

Presedintele a punctat ca „promisiunea de a avea o lege a votului prin corespondenta a fost respectata, ca autoritatile vor asigura cadrul necesar pentru ca votul romanilor de peste granita sa se desfasoare in cele sigure conditii in anul ce vine.” Nu a adaugat nimic despre votul electronic, o alta promisiune din 2014.

A amintit insa la succese Strategia Nationala de Aparare si o prima etapa din marirea bugetului pentru Armata in legăatura cu care are castigat consensul partidelor. Prin parteneriatele strategice si prin relatia speciala cu UE și NATO, Romania este furnizor de securitate in regiune.

O alta realizare, care vine din drama de la Colectiv, este schimbarea de guvern. O realizare totusi politica, avand in vedere ca in afara faptului ca cel putin formal nu avem partide in guvern, economic sau social nu se puteau vedea asa curand rezultatele.

Neimplinirile primului an de mandat

Despre nerealizari, presedintele Iohannis nu a spus nimic. Poate ca a incercta sa le minimalizeze atunci cand a insistat ca face politica fara scandal. Nimic despre reactia tarzie cu privire la cazul polițistului Gigina care deschidea coloana oficiala a Ministrului de Interne, Gabriel Oprea, la faptul ca „l-a sfatuit” pe Oprea sa demisioneze din cauza „comunicarii catastrofale” abia la 5-6 zile dupa evenimentul in care motociclistul si-a pierdut viata.

Nu a precizat ca votul prin corespondenta s-a introdus doar pentru alegerile generale, nu si pentru cele prezidentiale.

Nici faptul ca revizuirea sistemului de imunitati si aplicarea stricta a regimului de incompatibilitati au fost amanate pentru 2016 nu a fost amintit. Nici ca Schengenul este tot mai departe.

Nimic nici despre criza refugiatilor care prin votul din Consiliul European JAI cu care l-a mandatat pe acelasi general Oprea a pozitionat România in aceeasi tabara nefericita si nedemocrata cu Ungaria lui Viktor Orban, cu Slovacia nationalistului Robert Fico si cu Cehia eurosceptica.

Drama de la Colectiv este tragedia care ar putea duce la schimbari profunde. Presedintele sugereaya ca personalitati ce vor intra in politica, fie specialisti atrasi de partidele actuale, fie tehnicieni care sa formeze alte partide care sa intre in competitii electorale viitoare ar da ocazia unui nou inceput pentru increderea in clasa politica.

Lui Traian Basescu i s-a reprosat ca romanii nu traiesc bine, in ciuda promisiunii din sloganul Sa traiti bine! Sloganul cu care Klaus Iohannis, candidatul minoritar religios si etnic, protestant si german, a castigat cursa prezidentiala impotriva sistemului a fost Romania lucrului bine facut. Un slogan care facea o promisiune venita din partea cuiva care vorbea putin, dar promitea sa faca multe intr-o maniera riguroasa si serioasa. Intr-o tara in care se vorbeste mult si se face putin sau se face de mantuiala.

O Romanie condusa astazi de un guvern de specialisti serveste bine acestei imagini prezidentiale si acestui deziderat. Romania lucrului bine facut promisa de Iohannis nu este neaparat o Romanie a tehnocratilor. Dar poate incepe candva, intr-un viitor nesigur, cu profesionalizarea celor care populeaza administratia publica locala si centrala, legislativul si executivul. Cu conditia ca criteriile de accedere in aceste functii publice sa fie meritul, profesionalismul si integritatea.

(Articolul a fost publicat pe Republica.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>