Populiştii, gherila digitală şi Facebook

A apărut în Italia, la Roma, articolul meu despre rolul internetului în ascensiunea liderului populist Traian Băsescu. Textul poate fi citit online AICI

Articolul “The Rising of Romanian President Traian Băsescu and the role of digital guerilla” a fost publicat săptămâna aceasta în volumul conferinţei CMCS Political Communication Conference intitulat “Leaders and New Trends in Political Communication,” pp. 79-95. Mulţumesc pentru selectarea articolului editorilor Emiliana De Blasio, Mathew Hibberd, Michele Sorice.

Articolul de la Roma este o continuare a cercetării postdoctorale O istorie a comunicării electorale în România după 1989. Vechi şi noi tehnologii în campanii prezidenţiale. Monitorizarea asupra alegerilor prezidenţiale din 2004 şi 2009 mă determină să cred că partidele şi candidaţii care participă la alegerile prezidenţiale în România nu sunt foarte interesaţi să acorde un rol noilor media în construirea unui nou spaţiu al dezbaterilor democratice şi că internetul a fost până astăzi un loc al răfuielilor, al atacurilor, al băşcăliei şi al promovării populiştilor şi populismelor.

Aceste concluzii despre construcţia campaniei negative pe internet reies şi din articolul publicat în 2010 “Online Negative Campaign in the 2004 Romanian Presidential Elections” în revista Styles of Communication, Vol. 2, No 1.

În august va apărea în revista Sfera Politicii în numărul Partide şi alegeri studiul meu despre “Candidaţii populişti şi rolul new media în alegerile prezidenţiale din 2009.” Explic acolo pe larg cine sunt populiştii români şi cum s-au raportat ei la tehnologia digitală în 2004 şi în 2009.

6 thoughts on “Populiştii, gherila digitală şi Facebook

  1. Comentarii:

    1. Din cate stiu eu, nu s-a facut nici un studiu la noi privind influenta new media asupra electoratului. Din punctul meu de vedere nu are efect de convertire/convingere, ci mai degraba un efect similar afiselor si bannere-lor, doar ca in alt mediu…

    2. In Romania internetul nu este folosit ca spatiu pentru dezbatere/informare, ci tot ca un instrument de monologare/comunicare unilaterala. Un exemplu care imi vine rapid in minte: Senatul Romaniei prezinta pe prima pagina proiectele aflate in dezbatere si invita cetatenii sa transmita comentarii…numai ca nimeni nu le centralizeaza si nu sunt folosite la nimic. La fel si site-urile, blogurile…nimeni nu da doi bani pe ce spun utilizatorii…blogul/site-ul este facut doar pentru a-si exprima candidatul parerea, nu pentru a strange sugestii/suport/donatii etc…

    3. Nu cred ca doar candidatii populisti au folosit new media…e adevarat, nu am analizat problema, e doar o parere bazata pe observatii generale

  2. Ana-Maria, mulţumesc pentru comentariu.

    1. Analiza influenţei utilizării new-media asupra deciziei de vot este extrem de dificilă: cum stabileşti populaţia de investigat? cum stabileşti eşantionul reprezentativ? cu ce instrumente faci investigaţia din care să reiasă că cel care a dat Like unei pagini de FB a unui candidat a votat candidatul respectiv? Din acest motiv analiza cantitativă se poate realiza pe activitatea online (prezenţa online) a candidaţilor şi mai puţin pe cea a utilizatorilor (problema nickname-ului, a postacilor etc).

    Ştim doar că pe măsură ce a crescut numărul de utilizatori de internet în România şi a celor care au cont pe FB, a scăzut numărul celor care participă la vot. În Sua, dimpotrivă: Obama a câştigat alegerile la care participarea a depăşit prezenţa anterioară la vot, iar mobilizarea s-a efectuat cu ajutorul noilor tehnologii. Mai mult, prin blog de campanie Howard Dean a obţinut din donaţii online sume incredibile, în vreme ce în România sumele strânse de partide prin internet sunt nesemnificatifve.

    2. Exact asta arată şi studiul meu “Candidaţii populişti şi noile tehnologii în alegerile pezidenţiale din 2009.” Candidaţii bloggeri nu comunică între ei, se izolează ideologic, nu dau link spre concurenţă, la blogroll sunt doar cei din partidul lor. Mai mult, majoritatea dintre ei nu răspund la comentariile pe care cititorii blogurilor de campanie le fac. Blogul, ca şi pagina de FB, sunt folosite ca instrumente de PR politic, nu ca platformă de dezbatere de idei, soluţii sau programe concurente.

    3. Datele mele sunt precise aici. Am monitorizat în lunile de campanie octombrie-noiembrie 2009 pe baza metodelor cantitative site-urile partidelor, blogurile de campanie, conturile de FB şi Twitter, canalul oficial de YouTube – instrumente online folosite de cei 12 candidaţi la algerile prezidenţiale. Datele vor apărea în Sfera Politicii în august. Ai dreptate, nu doar populiştii: de fapt, nimeni nu s-a folosit profesionist de internet la potenţialul maxim al platformelor virtuale. Web 2.0 a fost la alegerile din 2009 mai mult un canal despre care toţi candidaţii au auzit că dă bine să fie folosit şi au făcut şi ei ceva acolo. În fapt, internetul a fost puţin folosit în 2009, dacă îl comparăm cu TV sau presă scrisă. Au fost câteva excepţii: candidatul verzilor, candidatul liberalilor şi al social-democraţilor. Cel care a folosit cu succes gherila digitală în 2004 şi în 2009 a fost candidatul democrat-liberalilor, Traian Băsescu.

    4. Este Traian Băsescu un lider populist? Eu cred că da.

  3. “În fapt, internetul a fost puţin folosit în 2009, dacă îl comparăm cu TV sau presă scrisă….”

    De acord. Prevad insa ca situatia se va schimba radical pentru ca expresia “cine nu se adapteaza dispare” e din ce in ce mai valabila in era internetului. Am dat azi peste un link interesant, a propos de “politicianul de pe Facebook”:

    http://romaniaurata.wordpress.com/

  4. Alex, nu recomand nimănui să nu stăpânească tehnica. Dacă nu o stăpânim, ne va stăpâni ea pe noi. Puţini politicieni au înţeles asta, iar populiştii şi radicalii parcă au intuit mai rapid decât ceilalţi.

    Cât îl priveşte pe “politicianul de pe FB” trebuie spus foarte clar: l-am consiliat pe R.C doar pe durata campaniei din 2009, lunile septembrie, octombrie şi noiembrie. Tot ce a făcut înainte sau după acea perioadă, inclusiv această căsătorie din interes cu PSD, este rezultatul alegerii sale şi “strategia” oamenilor cu care lucrează.

  5. “…populiştii şi radicalii parcă au intuit mai rapid decât ceilalţi”
    Absolut corect. Am apreciat intotdeauna viziunea lucida si claritatea cu care privesti fenomenul politic romanesc.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>