2008

2008

13 martie 2008

“Jurnalistii romani si disidenta”

Jurnalistul Mihai Creanga este unul dintre cei patru ziaristi care au infiintat, cu aproape un an inainte de caderea regimului Ceausescu, un ziar clandestin anticomunist. Arestat si anchetat alaturi de colegii sai Petre Mihai Bacanu, Anton Uncu si Alexandru Chivoiu, Mihai Creanga ar fi făcut ani grei de inchisoare daca regimul comunist nu s-ar fi prabusit.

Mihai Creanga le-a povestit studentilor cum a contribuit la realizarea si promovarea unui ziar cu caracter anticomunist, ceea ce a determinat Securitatea sa-i urmareasca si sa-i aresteze pe toti cei implicati. Jurnalistul a prezentat cateva dintre abuzurile la care au fost supusi el, colegii sai si familiile lor si a vorbit despre „teroarea indusa” in timpul arestului: „[…] intr-o zi a intrat o matahală cu fata lombroziana si cu briciul in mana si m-am gandit automat ca imi va taia carotida si imi va pune si briciul in mana sa para ca m-am sinucis.”

Mihai Creanga a vorbit si despre obstacolele intampinate de jurnalişti dupa 1989, afirmand ca „mai toata presa era dispusa sa faca si pentru Iliescu aceleasi lucruri pe care le facuse si pentru Ceausescu”. Mihai Creanga si-a exprimat regretul ca, dupa Revolutie, el si colegii sai nu au putut sa pastreze independenta ziarului „Romania Libera”.

27 martie 2008

“Eficienta publicitatii in presa locala”

Aurelia Abrudan, Sales Director la Regia de publicitate ARBO Media a insistat pe semnificatia (pe piata publicitaţii din presa scrisa) a Biroului Roman de Audit al Tirajelor aratand ca devine din ce in ce mai dificil sa vinzi o publicatie (locala sau nationala) unui client daca nu ai date despre acea institutie media, despre cat de bine sta cu tirajul, unde se situeaza cu retururile. SNA-ul (Studiul National de Audienta) stabileste precis profilul consumatorului de media, prilej pentru client sa profite de oportunitatea de pe piata si sa aloce bani pentru cumpararea de spatiu media. Totusi cateva intrebari au ramas fara raspuns: Cum de avem publicitate in ziarele care nu sunt auditate BRAT/SNA? Cum supravieţuieşte o intreprindere media care nu este auditata?

Ciprian Rus, redactor sef Monitorul de Cluj, a subliniat ca in Cluj sunt 20 de publicatii pe piata din care 1-2 sunt auditate. Cum supravietuiesc restul? Cine risca sa isi faca acolo publicitate cu ochii închisi? Interesele economice, politice ale cui le apara aceste ziare?

17 aprilie 2008

“Jurnalistii – tonomat, mogulii si profesionistii din presa”

tiaserbanescuJurnalista Tia Serbanescu a trecut peste timiditatea vorbitului in public si a acceptat invitatia studentilor de la jurnalism. In 1988, jurnalista Tia Serbanescu a fost anchetata de Securitate si data afara de la publicatia „Romania Libera”, dupa ce i s-a confiscat jurnalul. Tia le-a marturisit studentilor ca a remarcat o „inadecvare a politicienilor cu functii la varf, in relatia cu presa” si ca „este neindreptatită atitudinea Presedintelui cu privire la jurnalistii care il critica”, desi „domnul Basescu e unul dintre putinii politicieni care au stiut sa se serveasca de presa extraordinar de mult”.

Tot despre Basescu, jurnalista a declarat ca „joaca impecabil rolul victimei, pentru ca lumea tinde sa tina cu cei atacati”. Jurnalista a etichetat postul OTV drept o „investitie in prostie” si a subliniat ideea potrivit careia „confuzia intre notorietate, tiraj, audientă si valoare e de cand lumea”.

Desi placut impresionata de solicitarea unei participante la dezbatere de a se transpune in rolul unei studente la jurnalism, cu onestitate Tia Serbanescu s-a declarat sceptica in privinta alegerii profesionale: „Daca as fi acum tanara, nu bag mana in foc ca as mai lucra in presa. Nu sunt pregatita pentru acest tip de societate.” Cine este??

Despre eveniment a scris si Asociatia Ziaristilor Independenti din Romania.

8 mai 2008

“InfoPro – radioul de stiri si muzica”

Echipa Radio InfoPro isi doreşte să fie cea mai buna de pe piata radiourilor din Romania si este cea mai buna, cel putin la stiri, daca nu si la muzica. Asa au sustinut invitatii Toti Marinescu – director executiv InfoPro si Ramon Cotizo – director de programe. Acesta e spiritul care a facut posibil Pro-ul.

Invitatii le-au vorbit studentilor despre proiectul InfoPro si despre amatorismul anilor ’90 din radio, despre cum au ajuns sa lucreze ei in radio, despre calitatile jurnalistului de radio si despre relatia cu concurenta.

„Nu exista competitie la nivel uman, InfoProci doar la nivel de canale”, a spus Toti Marinescu. Directorul programelor de știri Radio InfoPro a adaugat ca a fost coleg cu multi dintre cei care lucreaza acum la alte radiouri si ca este foarte bun prieten cu multi dintre ei Moderatorul evenimentului – Toni Momoc – care se aude pe matinalul de weekend de la Radio Infopro sub pseudonimul Toni Robert – este unul dintre colegii de radio ai invitatului.

DSC00216DJ-ul Ramon Cotizo a recunoscut ca „din ’90 isi castiga banii cu gura” si ca „in radio trebuie sa ai foarte mult tupeu.” Ramon Cotizo le-a oferit studentilor la jurnalism interesati de o cariera in radioul comercial cateva sfaturi gratis: „Nu va subestimati niciodata ascultătorul, ascultatorii sunt uneori mult mai inteligenti decât realizatorii de emisiuni si in orice caz ascultatorii nostri sunt mai inteligenti decat ai lor! Si nu spuneti pe radio cuvinte goale!” Ceea ce va dorim si dumneavostra! :)

 

24 noiembrie 2008

“Publicitatea on-line”

Călin Rotăruş (Managing Director ARBOinteractive) și Adrian Alexandrescu (Director al diviziei de comunicare one-to-one la OgilvyOne) le-au vorbit studenţilor atât despre evoluţia comunicării publicitare, despre media online din România, despre specificul utilizatorului de internet şi despre noile tendinţe din publicitatea online. S-au dezbătut relaţia dintre blogging şi publicitate și importanţa publicităţii pentru branduri, dar și ce înseamnă o carieră în publicitate.

Dezbaterea a început cu vizionarea unor reclame online şi cu prezentarea proiectelor invitaţilor. Călin Rotăruş a punctat că „Internetul ne-a făcut să avem informaţia dorită la câteva click-uri distanţă, iar puterea s-a deplasat de la emiţător la receptor” şi tot el a caracterizat utilizatorul de internet ca fiind dinamic, tânăr, care dispune de puţin timp, neîncrezător, grăbit, selectiv, deschis şi dornic de a participa. Adrian Alexandrescu s-a axat pe noile tendinţe ale comunicării digitale şi a ţinut să sublinieze că „deşi cam la asta se reduce media-planul de publicitate online, bannerele nu mai sunt suficiente,” accentul mutându-se pe satisfacția userului și pe interacțiunea cu consumatorul de produse și de internet.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>