DNA lupta anti coruptie, dar si anti frauda (electorala). Cazurile Ghita, Dragnea si Nastase

DNA lupta anti coruptie, dar si anti frauda (electorala). Cazurile Ghita, Dragnea si Nastase

Despre mita si frauda electorala sau despre finantarea ilegală a partidelor sau a campaniilor se discuta de multi ani in societatea civila romaneasca. Pana recent doar la nivel de seminar sau dezbatere mediatica. Ca profesor de Marketing politic la Universitate sau ca trainer Red Carpet de Tehnici de campanii electorale remarc interesul cursantilor in legatura cu stoparea fraudei si cu pedepsirea celor care fura voturile.

In ultimii ani, de cand lupta anti-coruptie a devenit un veritabil proiect de tara, asistam la asaltul procurorilor DNA nu doar asupra marilor corupti, ci si asupra marilor corupatori de alegatori.

Unul dintre cele mai mediatizate cazuri recente este cel al deputatului PSD, Sebastian Ghita. Tanarul politician este acuzat ca a castigat mandatul de deputat in alegerile parlamentare din 2012 oferind mita electoratului sub forma tigai achizitionate de pe piata neagra. Procurorii sustin ca omul de afaceri Sebastian Ghita ar fi recurs la acelasi tip de mita electorala si la alegerile prezidentiale din 2014 cu alegatorii Republicii Moldova, pentru a obtine voturi pentru candidatul PSD, prietenul sau de la acea vreme, Victor Ponta. Sumele puse in jocul electoral de catre afaceristul Ghita ar fi de cateva sute de mii de euro. Evident, de la micii si berea lui Vanghelie, trecerea de la faina si ulei la tigai pare un pas logic ale “evolutiei” electorale.

Istoria acuzatiilor (si deja a condamnarilor) liderilor PSD pentru finantarea, fraudarea alegerilor sau mita electorala incepe cu dosarul „Trofeul calitatii in constructii”. Prim-ministrul Romaniei de atunci si candidatul la prezidentiale, Adrian Nastase si-a finantat campania electorala din 2004 din taxele platite de firmele care s-au inscris la concursul „Trofeul Calitatii”, organizat de Inspectoratul de Stat in Constructii. Concursul masca de fapt un senariu bine ticluit prin care, prin instituirea unor taxe de participare s-au colectat bani pentru campania electorala prezidentiala a lui Nastase.

Fostul lider PSD a fost pus sub urmarire penala de catre Directia Nationala Anticoruptie si trimis in judecata pentru luare de mita si santaj. Dupa un proces de trei ani şi jumatate, in ianuarie 2012 fostul premier, Adrian Nastase, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare.

La randul sau, fostul secretar general, apoi presedinte executiv si mai recent coordonator national al PSD, ministrul Liviu Dragnea a fost condamnat de Inalta Curte de Casatie si Justitie la un an de inchisoare cu suspendare in dosarul Referendumul. Dragnea a facut recurs si spera la anularea deciziei instantei.

In cazul Referendumului de demitere a lui Basescu frauda s-a produs prin mijloace moderne de comunicare: sms si internet. Liviu Dragnea a coordonat un mecanism in care a implicat mai multe persoane asupra carora avea influenta prin functia politica pe care o deţinea. Fostul secretar general a coordonat un sistem informatic prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandari legate de stimularea participarii cetatenilor la vot prin mijloace interzise de lege.

Sistemul informatic avea doua componente IT: o componenta ce permitea schimburile de mesaje SMS intre mii de utilizatori si o aplicatie internet care oferea posibilitatea unui numar restrans de persoane (”coordonatori judeteni”) sa obtina la timp informatii despre numarul de votanti care s-au prezentat şi modul cum s-a votat in sectii. Sistemul informatic asigura comunicarea in fiecare ora a prezentei la vot, lucru care permitea coordonatorilor judeteni sa identifice sectiile de vot cu o prezentă slabă la urne. Comunicarea de mesaje continea ordine sau recomandari coordonatorilor si/sau membrilor sectiilor de votare pentru luarea de masuri pentru cresterea artificiala a numarului de votanti in sectiile deficitare prin folosirea de mijloace interzise de lege.

Liviu Dragnea e dovedit vinovat intr-o prima faza pentru ca a transmis mesaje activistilor din sectiile de votare sa ia din listele electorale numele si adresele celor care nu iesisera la vot, sa meaga la ei acasa si sa-i convinga a voteze. Or asta inseamna utilizarea in mod ilegal, in scop politic si fara consimtamantul lor, a datelor personale ale cetatenilor. Nu e ilegal sa îndemni oamenii sa meagă la vot, ci sa folosesti mijloace ilegale pentru asta, a conchis instanta.

Cazurile Dragnea (la apel) si Ghita sunt inca in instanta, iar cei doi politicieni se bucura – evident – de prezumtia de nevinovatie. Dar daca vor fi gasiti vinovati, va fi mult mai limpede cum au castigat alegerile candidatii celui mai mare partid din Romania de dupa 1989. De altfel, Victor Ponta o recunostea la alegerile prezidentiale din 2009 cand spunea despre sistemul (de frauda) al celor de la PD-L ca “a functionat mai bine decat al nostru”, adica al PSD.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>