Daniel Barbu: Stihiile pot explica criza

Între 20-24 iunie 2011, Școala postdoctorală în ştiințe socioumane şi politice a Universității din București organizează Şcoala de vară Status quaestionis: Dezbateri actuale în ştiinţele socio-umane şi politice. Dezbaterile s-au deschis cu conferinţa susţinută de prof. dr. Daniel Barbu Democraţii fără calităţi, societăţi fără explicaţii.

Daniel Barbu crede că criza financiară declanşată în septembrie 2008 este şi o criză a guvernării. Criza financiară nu s-a încheiat încă pe pieţele de capital şi continuă în stradă în Islanda, Grecia, Spania şi Portugalia. În Grecia, ţară cu 10 milioane de locuitori, jumătate din populaţie protestează zilnic în stradă în marile oraşe, fenomen nemaiîntâlnit în modernitate.

Sociologia şi politologia s-au născut la sfârşitul secolului al XIX-lea în Europa şi în anii ’30 în SUA pentru a explica viaţa politică şi pentru a găsi răspunsuri la criză.

Criza guvernării este şi o criză a ştiinţelor sociale şi politice. Chemate să legitimeze statul şi democraţia modernă, ştiinţele politice sunt în impas să explice. Ştiinţa politică este o disciplină a democraţiei. Daniel Barbu a reinterpretat pe parcursul conferinţei sale concluziile unei alte prelegeri a profesorului de ştiinţe politice al Universităţii din Florenţa, Leonardo Morlino. Profesorul italian crede că democraţiile pot fi bune şi rele. Critica profesorului român este aceea că criteriile pe care le introduce Morlino în analiza sa asupra democraţiilor nu sunt neutre ştiinţific fiind producţii ale Băncii Mondiale şi ale altor agenţii şi organizaţii internaţionale.

În vreme ce ştiinţa politică este o ştiinţă a deciziilor, a puterii, marketingul politic este o ştiinţă a votului, a alegerilor. Ambele se concetrează pe câştigarea puterii. Ca şi marketingul politic, ştiinţa politică este o ştiinţă despre cum votează cetăţenii, despre cum poate fi influenţată decizia de vot, cum se transformă voturile în mandate, despre unde trebuie să meagă, unde nu trebuie să se deplaseze politicianul pentru a obţine voturi. Ştiinţa politică este o ştiinţă despre stat, despre puterea politică în toate formele sale. Astăzi statul şi guvernarea sunt în criză. Cum explică această criză ştiinţele politice?

În direcţia poliarhică a lui Robert Dahl, guvernarea depinde de capacitatea cetăţenilor de a se asocia, independent de instituţiile puterii. În direcţia instituţionalistă, guvernarea aparţine instituţiilor puterii. Profesorul Barbu crede că cele două modele explicative sunt incapabile a răspunde dilemei crizei sistemice actuale.

Politica post-democratică are nevoie de alte explicaţii decât cele fundamentate pe relaţia cauză-efect ori pe raportul muncă vs. capital. Explicaţiile trebuie să fie mai degrabă narative şi să ţină seama şi de faptul că “marile decizii se iau în insule oculte”. Necazul este că ocultismul scapă cercetării ştiinţifice.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>