Hotia la romani. De la furtul de pe internet, la furtul la vot

Hotia la romani. De la furtul de pe internet, la furtul la vot

De la hotii de buzunare sau gainarii care fura de foame, pana la marii corupți din politica romaneasca, romanii par ca inchid ochii in fata hotiei. “Noi nu furam, noi supravietuim”, este una din replicile preferate, mai in gluma mai in serios, ale celor care tolereaza furtul. De la pirateria de pe internet, la frauda la vot, romanii au mare grad de toleranta la furt, iar hotia este tolerabila in mare masura. “Hotul neprins e negustor cinstit”, intr-o societate care nu vede furtul ca pe o mare crima. Am vorbit la Digi24, la emisiunea “Din interior”, despre cum romnanii fura de foame, fura pentru supravietuire sau fura din avaritie si pentru putere.

Cum s-a mutat campania electorala pe internet

Cum s-a mutat campania electorala pe internet

Brichetele, sacosele, pungile cu malai, pixurile sau sepcile, pe scurt pomenile electorale sunt de anul acesta istorie. In marile orase campania pentru alegerile locale s-a mutat pe internet, in timp ce, la sate sau in localitatile mai mici, candidatii bat din poarta-n poarta, fara sa afiseze insemnele partidului din care fac parte. Sunt interzise la aceste locale si spectacolele, serbarile sau focurile de artificii.

Asta explica de ce nu vedem orasul impanzit cu bannere electorale, mesh-uri, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, publicitate luminoasa sau publicitate electorala pe autovehicule. Despre campania care s-a terminat inainte de a incepe si despre teama candidatilor de DNA am vorbit la Stirile ProTv de la ora 19.

Apari la televizor, le stii pe toate? Despre relatia incestuoasa dintre jurnalisti si politicieni

Apari la televizor, le stii pe toate? Despre relatia incestuoasa dintre jurnalisti si politicieni

Gabriela Firea, Robert Turcescu, Laura Chiriac (la aceste alegeri locale), Dan Diaconescu, Tudor Barbu, Sorin Rosca Stanescu, Traian Radu Ungureanu, Cristina Topescu, Teo Trandafir, Iulian Bădescu (fostul primar de la Ploiesti), Radu Mazare (fostul primar de la Constanta) au ceva in comun: sunt jurnalisti metamorfozati in candidati sau in politicieni. Fenomenul nu este nou si nu este exclusiv romanesc. Unii (foști) jurnalisti au ajuns primari sau parlamentari. Altii aspira sa devina. Unii au fost alesi cu larga sustinere populara, altii au prins un colegiu favorabil sau un loc eligibil pe o lista de partid. Continue reading

Nationalismul, tema de campanie pentru Primaria Bucuresti

Nationalismul, tema de campanie pentru Primaria Bucuresti

Marian Munteanu, candidatul din partea PNL, Bogdan Diaconu, din partea PRU, si Traian Basescu, din partea PMP, (neanunțat oficial deocamdata) alearga pentru fotoliul de la Primaria Capitalei pe acelasi culoar al nationalismului. Un nationalism etnicist care sustine valorile unei natiuni in detrimentul altora. Un autohtonism care vorbeste despre anti-romanism si care vede amenintari din partea strainilor si acolo unde nu sunt (fie capital strain, fie minoritati nationale, fie refugiati musulmani). Un nationalism care porneste de la adevaruri, precum capitalul strain dominant, pentru a sustine principii anti-europene cum ar fi: capitalul strain sa se retraga din tarisoara noastra furata de afaceristi sau proprietari alogeni.

Continue reading

Sistemul lui Dimitrie Gusti, Sociologie-Politica-Etica, ar fi fost apreciat de sustinatorii tehnocratiei de astazi

Sistemul lui Dimitrie Gusti, Sociologie-Politica-Etica, ar fi fost apreciat de sustinatorii tehnocratiei de astazi

Scriitoarea Simona Preda mi-a adresat cateva intrebari despre cat de actual este Dimitrie Gusti astazi, care au fost influentele politice si filosofice asupra sociologiei sale, despre regimul aristodemocrat pe care l-a imaginat si despre meritele sale. Discutia a pornit de la volumul lansat de mine in 2012 la Curtea veche, cu o prefata de Zoltan Rostas si intitulat “Capcanele politice ale sociologiei interbelice. Scoala gustiana intre carlism si legionarism”. Continue reading

Primul an cu Iohannis: cat a tacut, cat a facut

Primul an cu Iohannis: cat a tacut, cat a facut

Klaus Iohannis nu a fost niciodata un mare orator si nici nu a pretins asta. Cred ca tocmai aceasta “calitate” a vorbitului mult si demagogic l-a facut pe Ponta mai antipatic in alegerile din 2014, iar pe Iohannis, care vorbea putin spre deloc, sa para mai putin politician, deci mai putin politicianist sau populist. S-a spus atunci in 2014 ca a fost votat cel care era mai putin politician, pentru ca publicul are perceptia ca politicienii trancanesc mult, dau din gura, promit si uita repede.

Stilul lui Iohannis Presedintele este al politicianului „pas cu pas”, iar politica lui este a pasilor marunti. Asa a explicat Presedintele Romaniei in discursul sau de bilant din 16 decembrie 2015 de ce uneori pare ezitant sau de ce are reactii publice intarziate. Discursul de ieri din Parlament se inscrie in profilul germanului care face lucrurile asezat, prudent, calculat, un portret conturat in campania prezidentiala din 2014.

Continue reading