Cata frica ii este lui Traian Băsescu de musulmani

Cata frica ii este lui Traian Băsescu de musulmani

In logica democratiei electorale, politicienii cu fler au vazut in criza refugiatilor si in involburarea de pe internet oportunitati de relansare pentru anul 2016. Printre ei, cel mai discutat la noi este cazul Traian Basescu.

Atunci cand dictatorii cadeau in nordul Africii (Mubarak in Egipt, Ben Ali in Tunisia), numerosi jurnalisti si comentatori occidentali se intreceau in a lauda efectele pozitive ale internetului asupra Primăverii Arabe. In volumul Comunicarea 2.0, New media, participare si populism atrageam atentia asupra acestui optimism exacerbat si evidentiam faptul ca miscarea secularista din Egipt, Tunisia, Siria sau Libia este insuficient reprezentata politic. Inapta sa se organizeze politic, societatea civila fragila si incipienta din Nordul Africii si din Orientul Mijlociu s-a vazut dominata si invinsa de fortele islamiste radicale, fie in alegeri, fie in razboaie civile. Din acest motiv partidele religioase, in special Fratia Musulmana, au castigat alegerile libere acolo unde au fost organizate democratic. Iar apoi, ajunsi la putere – ca in cazul Egiptului – islamistii au guvernat de o maniera mult mai autoritara, mai nedemocratica si mai faraonica decat dictorii militari dati jos prin twitter, facebook, social media si proteste de strada.

Republica.com 2.0 = Extremistan?

Criza refugiatilor din Siria a transformat valul de optimism cu privire la efectele internetului intr-unul de pesimism si negativism. Extremistanul pare a se fi instaurat pe retele sociale si pe forumurile online. Reactia dura a romanilor obisnuiti sau a unor intelectuali publici impotriva primirii de refugiati, dialogul surzilor intre cei care sustin imigratia si drepturile omului versus cei care se simt amenintati de terorism sau de jihadism, revirimentul xenofobiei pe facebook, pe bloguri, mediocritatea argumentelor din social media reduse adeseori la fotografii trucate sau montaje video care alimenteaza prejudecati religioase, jignirile gratuite dinspre ambele tabere, extremismul postarilor pline de venin ale concetatenilor care apara crestinismul i-au determinat pe multi observatori sa vada absenta culturii civice si esecul integrarii noastre in valorile europene ale societatilor deschise.

Paradoxal, cei care au sustinut interventia militara americana in Irak in 2003 (multi sperand atunci in participarea noastra la “reconstructia” Irakului postbelic) pretind acum ca Romania nu are nicio vina fata de Orientul Mijlociu; iar multi dintre cei care incurajau boicotul la ultimele alegerile europarlamentare sunt acum mari aparatori ai valorilor si insitutiilor UE.

În lucrarea Republica.com 2.0, Cass Sunstein, profesor la Harvard Law School, explică fenomenul izolării și al enclavizarii noastre în comunitati online exclusiviste și intolerante unele cu altele, inapte la dialog între ele și alcatuite din indivizi cu valori și opinii omogene care exclud și blochează pe cei diferiti. Mai simplu spus, userul online exclude si blocheaza accesul la lista lui de prieteni de pe Fb pe cei care posteaza opinii contrare convingerilor sale; Pe blog afiseaza la blogroll doar pe cei cu care aduc argumente care convin parerilor sale. Infruntarea taberelor antagoniste si radicalizate are loc in subsolul articolelor publicate pe platformele ziarelor online. Fragmentarea și polarizarea din mediul online se reflectă apoi în societate și afectează democrația contemporană. Republica online este una a excluderii, a intolerantei si a lipsei de dialog rational. Dar Republica, ca si viata, exista si dincolo de online.

Presa mainstream ar trebui sa fie cea care sa asigure coeziune Republicii, afirma Cass Sunstein, oferind un cadru neutru in care sa medieze dialogul rational si sa amendeze derapajele. In acest sens presa din Occident a amendat intoxicarile de pe internet despre refugiati. Cateva televiziuni de la noi au deconstruit falsuri (ex. povestea cu refugiatii care ar refuza ajutoare de la Crucea Roșie pentru că ar avea crucea pe pachetele de ajutoare sau fotografiile cu sirieni prezentati ca fiind luptatori ISIS), Digi24 fiind cel mai elocvent exemplu. In schimb, in goana dupa rating mass-media traditionala din Romania a cam fost luata de valul de ura online si a augmentat temerile consumatorilor de stiri.

Refugiaţii ca oportunitate pentru discursul populist

In logica electorala, politicienii populisti au vazut si ei in criza refugiatilor si in involburarea de pe internet oportunitati de relansare. Printre ei, cel mai discutat la noi este cazul Traian Basescu.

”Ăştia vorbesc prin bombe. Îşi pun bombe în jurul brâului şi se detonează în staţii de metrou (…) Noi nu am reuşit să integrăm romii. Cum o să-i integrăm pe musulmani despre care nici nu ştii care sunt suniţi, care sunt şiiţi. Noi cu ungurii ne mai certăm, dar ăştia îşi pun bombe. Noi nu facem asta. S-ar putea să apară şi conflicte între musulmani. Cel mai tare musulmanii urăsc creştinii. Şi şiiţii şi suniţii dacă vor să moară cineva se referă la creştini”, a declarat Traian Băsescu la B1 TV.

Opunadu-se vehement primirii refugiatilor in Romania, Traian Basescu asuma astazi discursul xenofob si isi face culoar pentru alegerile din 2016. Brusc, Traian Basecu descopera pericolul musulman, dupa ce ani la rand a sustinut si a laudat toleranta comunitatii musulmane din Romania si a Islamului in general.

Intr-o scrisoare din 2006 adresata saptamanalului de limba turca Zaman si publicata pe prima pagina cu ocazia Ramadanului, Traian Basescu afirma ca: “Datorita traditiei si contributiei sale remarcabile la patrimoniul spiritual al umanitatii, Islamul este chemat sa aduca in spatiul coexistentei fraterne cu ceilalti valorile comunitatii si solidaritatii, ale filantropiei si ale sensului inalt al vietii, pe care le gasim in cartea sa sfanta. […] Prin experienta sa de-alungul istoriei, comunitatea musulmana din Romania este un model de solidaritate si colaborare intr-un cadru multietnic.[…] Multumesc minoritatii turco-tatare si comunitatii musulmane din Romania pentru arta exemplara a convieturii pe care o pune in practica zi de zi si pentru felul in care a stiut sa contribuie la binele comun al societatii.”

Cu ocazia comemorarii victimelor atentatelor din 11 septembrie din SUA, Traian Basescu observa in anul 2006: „Foarte multi incearca sa justifice actele teroriste ca avand izvorul in Islam. Este una din marile erori pentru cei care incearca sa explice asa terorismul si este una dintre marile abilitati ale celor care vor sa justifice prin Islam actele teroriste. Ca si Biblia, nici Coranul nu indeamna la violenta si la crima.” Gasiti comunicatul de presa pe site-ul Presedintiei.

In vizita in Qatar, in incercarea de a-i atrage pe investitorii arabi in Romania, Presedintele Basescu declara la Doha ca romanii au invatat respectul de la musulmani si impreuna cu acestia: “Teritoriul nostru a fost ocupat de musulmani, dar nu au distrus niciodata o biserica. Spre deosebire de alte tari europene, Romania are o traditie in a trai alaturi de musulmani. Avem o importanta comunitate de musulmani in Romania si am fost educati sa traim impreuna, sa muncim impreuna, sa ne respectam religia si obiceiurile [… ] Si nu e ceva ce a aparut in ultimii 15 ani sau dupa evenimentele recente din tarile arabe. E ceva ce vine din istoria noastra […] Am fost 500 de ani intr-o zona de interes pentru fostul Imperiu Otoman. De cateva ori teritoriul nostru a fost ocupat de musulmani, dar nu au distrus niciodata o biserica.”

In 2009 Preşedintele României de atunci, Traian Băsescu, a participat la tradiţionala Cină Musulmană, Iftar, organizată de comunitatea musulmană din România. Cu acel prilej, iarasi fostul Presedinte a laudat toleranta musulmana si relatiile sale personale cu membrii comunitatii musulmane din Romania. “Sunt convins că marile dispute din lumea arabă sau marile dispute cu lumea arabă vor putea fi rezolvate atunci când credinţa fiecăruia va fi respectată. […] Sunt mulţumit că în România musulmanii trăiesc în pace cu majoritatea populaţiei, cu românii ortodocşi, sunt mulţumit că există respectul românilor pentru minoritatea musulmană, o minoritate concentrată în primul rând în Dobrogea, de acolo de unde eu vin, şi aş putea spune că în familia mea există exemplul înţelegerii între oameni cu credinţe diferite. Suntem naşi unei perechi de musulmani, avem cumătru un armân şi când eram primar am botezat un ţigan. Deci, în România asemenea exemple sunt frecvente şi ele nu arată nimic altceva decât capacitatea românilor de a trăi în bună înţelegere şi respect pentru valorile celorlalţi. Mă bucură faptul că în România sunt astăzi reprezentanţii musulmanilor din toate ţările balcanice şi nu numai. ”

Intrebarile raman fara raspuns: cum ajunge un om care declara ca nu Islamul este responsabil de atentatele teroriste si ca nu trebuie confundat cu islamismul, cum ajunge un politician care lauda Islamul pentru toleranta sa, un Presedinte care incurajeaza convietuirea ortodocsilor cu musulmanii in Romania sa afirme astazi ca „musulmanii vorbesc prin bombe”? De ce ii este lui Traian Basescu, el insusi un apropiat al minoritatii musulamane dupa propria-i marturisire, sa ii fie atat de frica astazi de musulmani?

Articolul a fost public pe adevarul.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>