Marketingul ca război

Autorul cărţii Marketingul ca război vine pentru a doua oară în România. Pe 5 noiembrie marketerii Al Ries şi fiica lui, Laura Ries vor putea fi ascultaţi la Rin Grand Hote în seminarul Marketing in a brand-crazed world. Comunicarea familiei Rise va fi despre faptul că “nu banii, ci ideile fac succesul brand-urilor”. Sau, şi mai simplu, în limbajul Adei Milea, „hai să nu fim proşti din lipsă de fonduri.”

Deşi din câte ştiu eu, familia Ries nu a aplicat încă pe piaţa politică strategiile pe care le recomandă în marketingul comercial, recunosc cu mândrie că stuctura cursului meu de Marketing politic se sprijină şi pe studiile semnate de cei doi. Biografia unui curs de Marketing (chiar dacă politic) nu avea cum să nu includă – pe lângă opera deja clasică a lui Kotler – şi descoperirile celor doi marketeri de succes din familia Ries.

E adevărat că marketingul politic în România înseamnă şi în 2008 sacoşe cu zahăr şi ulei, ciomege la rupt afişele adversarilor şi scrisori cu multe cifre pe care le înţeleg cu greu sau deloc pensionarii din agricultură. Continue reading

Plăteşti, te vezi la televizor!

Adio egalitate de şanse între cetăţenii care şi-ar dori să-şi încerce şansele electorale. Vineri, 31 octombrie la orele 24.00 începe şi oficial campania electorală pentru alegerile parlamentare, pentru că dacă ne uităm în presă campania a început neoficial de câteva luni. Aşa cum prevede noul sistem electoral, politicienii candidează în colegii uninominale, deşi modul de transformare a voturilor în mandate este unul care îmbină sistemul reprezentării proporţionale cu sistemul majoritar.

În această campanie, pentru prima dată, candidaţii trebuie să plătească pentru a participa la emisiunile de dezbatere electorală organizate de posturile TV şi radio private. Cu alte cuvinte, ai bani, ai promovare pe TV. Nu ai bani, stai acasă. Campania electorală în audiovizual va fi “pe bani”, candidaţii la Parlamentul României fiind obligaţi să plătească dacă vor să participe la emisiunile de promovare electorală pe posturile private (fapt care rezultă din modificarea Legii nr. 35 din 13 martie 2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului). Continue reading

SUA votează, România nu

Peste 16 milioane de electori americani au votat deja în avans faţă de data oficială. Vestea bună este că, în ciuda crizei, sau tocmai pentru că este criză, prezenţa la vot este cu 13% mai mare faţă de cea de la alegerile din 2004. Pentru a evita aglomeraţia în ziua scrutinului alegătorii pot vota anticipat în mai multe state americane şi se pot înscrie ca susţinători ai Partidului Democrat, ai celui Republican, sau ca independenţi. Oricum nici un rezultat nu va fi dat publicităţii mai devreme de seara zilei de 4 noiembrie, prima zi de marţi din noiembrie, când au loc alegerile prezidenţiale. Pentru a reduce perioada de aşteptare a celor care votează anticipat în alegerile prezidenţiale din SUA, în statul Florida (cunoscut ca unul controversat electoral) s-a extins deja programul secţiilor de votare.

Şi în România s-a extins o dată programul de vot, atunci când am amendat Constituţia în 2003, dar nu din cauza prezenţei masive la vot, ci tocmai din cauza absenteismului. Atunci, printr-o ordonanţă de urgenţă, Guvernul Năstase a decis să se voteze şi sâmbătă şi duminică, doar-doar se adună 50% plus unu dintre români să valideze Referendumul. Acum, probabil că nici dacă s-ar vota o săptămână, nu vor merge 50% dintre români la vot. Ei îl au pe Obama, noi îi avem pe Stolojan, Geoană, Becali etc.

Cine vrea să fie anonim?

Într-o geacă de motor şi cu un aer de prim-ministru, Lucian Mândruţă a ţinut ieri un speech mobilizator “bobocilor” FJSC la deschiderea anului universitar. Mândruţă i-a întrebat pe cei din sală cine vrea să îi ia locul, iar câteva mânuţe s-au ridicat timide, dovadă că locul lui Mândruţă nu e chiar atât de invidiat.

Apoi Mândruţă a întrebat asistenţa cine vrea să fie anonim între tinerii abia admişi la jurnalism. Şi mai puţine mâini s-au ridicat. Prezentatorul de ştiri a încheiat optimist: breasla are un viitor!

De fapt, prea puţini tineri (Paleologu sau Pleşu explicau o dată că modestia la tineri va duce mai târziu, la maturitate, la mediocritate sau ratare) îşi doresc să rămână în masa anonimilor care fac presa noastră cea de toate zilele. Continue reading

Tristeţea lui Turcescu: 100%

Nu trebuie să fii un fin analist pentru a-ţi da seama că Robert Turcescu este unul dintre cei mai trişti realizatori din audio-vizualul românesc. L-am întâlnit ieri la Politica 2.0, Cum se câştigă alegerile în era digitală. Era invitat pe scenă, alături de alţi moderatori şi politicieni, pentru a explica care sunt mijloacele cele mai eficiente prin care se poate trece de „sticlă.”

Turcescu le-a explicat politicienilor de faţă, lui Mircea Geoană şi lui Ludovic Orban, că sunt personaje media care indiferent când sunt invitaţi în emisiune nu fac rating. De ce? Pentru că sunt oameni politici spilcuiţi, cu ştaif, prea civilizaţi pentru poporul nostru din public. Românii preferă telenovelele, manelele, fotbalul de Divizie, în locul talk-show-ului cu Geoană sau Orban. Vina, spunea Turcescu, este a românilor, pentru că nu se ridică la nivelul de civilizaţie şi cultură a politicienilor menţionaţi.

Sunt de acord în mici procente cu realizatorul de la 100%. Continue reading

Ciocnirea seminariilor şi conferinţelor

După emisiunea de la Infopro, în weekend, la 10 dimineaţa mă întâlnesc cu prietenii de la organizaţia non-guvernamentală World University Service, prima oară de când Hans Hug – părintele organizaţiei – nu mai e printre noi. Întâlnirea pentru mine va fi şi o dovadă că dl Hug a rămas şi trăieşte în sufletele membrilor WUS, dar şi că organizaţia supravieţuieşte morţii fizice a liderului, ducând mai departe ong-ul în direcţia în care dl Hug îşi dorea să o ducă.

Eu voi încerca să demitizez acolo tezele lui Huntington despre Ciocnirea civilizaţiilor, amintind despre faptul că cercetătorul a scris această carte pentru a strânge bani pentru nunta fiicei sale… Provocarea, de altfel serioasă, la care invitaţii şi referenţii vor trebui să răspundă este întrebarea: „Vom asista la ciocnirea civilizaţiilor post-moderne? “

Seminarul World University Service România în colaborare cu Fundaţia Konrad Adenauer are loc sâmbătă, 27 septembrie 2008 la Casa de Cultură “Friedrich Schiller”, din str. Batistei 15, Bucureşti. Continue reading