Pe linia deschisă de studiile de istorie orală coordonate de Zoltán Rostás (care semnează prefața), interviurile cu protestatari din volumul “România protestelor. 2017. Piața Victoriei vs. Cotroceni” surprind poveștile de viață ale unor oameni obișnuiți care au în comun participarea premeditată sau spontană, fie la mișcarea anticorupție #rezist din Piața Victoriei din București, fie la protestele de la Palatul Cotroceni îndreptate împotriva Președintelui, din 2017.
Andrei Manolescu a fost ispirat cand a propus tema din “Dilema veche” a acestei saptamani: “Tu cât poluezi pe net?” Minciunile, ineptiile, trunchierile și manipulările online în jurul evenimentelor de la Caracal (deja nu mai e clar dacă acolo s-a petrecut crima sau dacă Alexandra e încă în viață și în mâinile unei rețea de trafic de persoane), publicarea/difuzarea în presă a înregistrarilor apelului la 112 au scos pe rețele sociale tot ce e mai urât din oameni, de la ură la instigare la violență. Au fost exprimate solidaritate si revoltă, dar si frustrare si deznadejde. Conspirațiile și discursul pe acest ton au amplificat iritarea generală și au condus la o exacerbare a antipatiei între cei cu agende și opinii politice diferite despre cine sunt de fapt vinovații din aparatul de stat și responsabilii de felul în care au răspuns autoritățile apelului copilei la 112.
Deși atentia publicului din România a fost conentrata zilele acestea asupra unei drame tulburatoare, vă semnalez un act cultural care doar in aparenta nu are nicio legatura. Drama de la Caracal are, din pacate, puternice cauze sociale si economice. Este o criza a statului social, expresia prabusirii serviciilor publice si administrative (cel mai afectat fiind ruralul si semi-urbanul romanesc: lipsa de scoli si profesori la sate, problema transportului public judetean, navetismul, lipsa de acces la servicii medicale, la cardurile de sanatate, la farmacii, dispensare, la bancomate; copii care au parinti la munca in strainatate raman acasa victime ale crimei organizate locale si ale relatiilor dubioase dintre interlopi si autoritati, politisti sau baroni politici locali). Dincolo de faptul ca tragedia aceasta a scos la suprafata bolile de care sufera administratia de stat si institutiile care se ocupa de asigurarea si protejarea dreptului fundamental la viata, ne confruntam cu o drama sociala, nu un caz singular. Continue reading
Campania pentru alegerile europarlamentare din 2019 a dezvăluit că regimul politic din România sub guvernarea Dăncilă – Dragnea devine tot mai mult unul polițienesc, iliberal, populist-naționalist, adică mai autoritarist și mai puțin democratic. De altfel, atunci când anunța, dintr-o eroare, că va “reduce democrația” în România, dna prim-ministru expunea – fără să vrea – un mare adevăr. Două dintre cele mai importante libertăți ale unui stat democratic membru al Uniunii Europene și anume libertatea de exprimare și libertatea de circulație a persoanelor, prima prevăzută și de Constituția României, a doua, unul dintre pilonii fundamentali ai Uniunii Europene, au fost călcate flagrant în picioare în timpul mitingurilor electorale PSD din aprilie – mai 2019.
Mai întâi la Suceava: atunci când un cetățean, un tânăr simpatizant PSD, emigrant, muncitor în străinătate, revenit în țară, a completat în discursul politic întrebarea retorică a lui Liviu Dragnea “Ce am făcut noi?!” cu referire la realizările guvernelor PSD din ultimii doi ani, cu un simplu “Nimic”. Reacția liderului PSD, vizibil iritat, a fost de la tribună: “Nimic ești tu”, iar membri și lideri locali PSD l-au izolat si bruscat pe tânărul care își exprima nemulțumirea față de demagogia și retorica socialist-populistă. Continue reading
Barack Obama sau Vaclav Havel sunt printre cei mai reprezentativi șefi de stat care s-au remarcat și în domeniul literar. Doina Joicaliuc de la Radio România Cultural m-a întrebat în emsiunea Revista Literară Radio (difuzată pe 3 februarie 2019 de la ora 12, aici link spre emisiunea înregistrată) în ce măsură este scrisul în cazul acestor politicieni tot un act politic, cum se explică succesul acestor volume, dacă nu cumva sunt mai degrabă cărțile pe care le semnează parte dintr-o strategie de Relații publice?
Provocarea Doinei Joicaliuc m-a făcut să realizez că acești influenceri, deși publică și promovează cartea ca pe un instrument electoral într-un abil joc de imagine, în cazul particular al celor doi oameni politici invocați la început vorbim totuși mai degrabă despre expunerea valorilor lor politice și morale, de viziunea lor despre lume, despre schimbările pe care le-au promovat sau le-au gandit. Și toate astea pentru că discursurile lor, cărților lor și acțiunile lor politice au coincis. De aceea îi suspectăm mai puțin de demagogie, și îi apreciem mai mult pentru naivitatea, entuziasmul și convingerile lor. Continue reading
Breaking News la Targul de Carte Gaudeamus la standul Editurii Paideia: sociologul Zoltán Rostás si cercetatoarea Florentina Ţone (redactor Historia, Adevarul) au lansat Antologia “Scoala Dimitrie Gusti – Despre migratie si emigratie la romani“, o culegere de studii ale sociologilor gustisti din perioada interbelica despre cauzele si efectele emigratiei romanesti, dovada ca Scoala lui Dimitrie Gusti nu s-a ocupat, cum cred multi, doar cu cercetarea monografica a satelor romanesti. In calitate de fost doctorand al profesorului Rostás si de realizator de emisiuni despre migratie si diaspora la TVRi, am fost invitat sa spun cateva cuvinte despre carte si despre autori, alaturi de sociologul Dumitru Sandu si lector dr. Ionut Butoi. Continue reading